Am ajuns şi la cel de-al treilea antifon, Fericirile. După ce ne-am rugat pentru toate ale vieţii (
Ectenia mare), am primit îndemnul de a intra în starea sufletească potrivită Sfintei Liturghii (
Antifonul I), iar apoi ne-am mărturisit credinţa (
Antifonul II) ni se pun în vedere condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu.
După rugăciunea de a fi pomeniţi întru Împărăţia lui Dumnezeu (
Întru Împărăţia Ta când vei veni, pomeneşte-ne pe noi Doamne), prin rostirea Fericirilor noi repetăm împreună cu Hristos condiţiile intrării în Împărăţie. Cuvintele Mântuitorului ne arată cine se poate aştepta la viaţa veşnică, cine poate nădăjdui că va avea parte de ea în veacul viitor, cine sunt adevăraţii împăraţi ai lumii, moştenitorii şi părtaşii împărăţiei cerurilor:
Fericiţi cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăţia Cerurilor - sărăcia cu duhul sau smerenia de bună voie (Sfântul Ioan Gură de Aur) este condiţia esenţială a intrării în împărăţie, ea ne deschide porţile cerului pentru că numai cel care îşi cunoaşte nimicnicia însetează după Dumnezeu;
Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia - plângerea este mântuitoare atunci când este o expresie a pocăinţei, a străpungerii inimii şi a întoarcerii spre Dumnezeu;
Fericiţi cei blânzi, ca aceia vor moşteni pământul - blândeţea, cel dintâi rod al bunătăţii şi al iubirii aproapelui, ne face asemenea lui Hristos: „Învătaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre”(Matei 11, 29).
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui - milostenia izvorăşte din iubirea de Dumnezeu şi de aproapele şi se arată prin ajutorarea trupească şi sufletească a semenilor şi atrage mila lui Dumnezeu asupra noastră;
Fericiţi cei curaţi cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu - curăţia inimii o dobândim atunci când reuşim să smulgem din ea rădăcinile păcatului, adică poftele şi gândurile rele, şi o umplem de iubire şi de dorinţa după Dumnezeu;
Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema - scopul a tot ceea ce facem în viaţă trebuie să fie pacea care este dar şi har de la Duhul Sfânt, semn al prezenţei Sale care ne transportă în „lăcaşul” Său (Sfântul Serafim de Sarov);
Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia cerurilor - luptând pentru dreptate, având ca arme adevărul şi iubirea, până la a fi prigoniţi ne identificăm cu Mântuitorul Care a suferit răstignire;
Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea - prigonirea nu aduce fericirea decât dacă cel prigonit este cu adevărat nevinovat, dacă ocara este mincinoasă şi victima este un martor al Adevărului, al lui Hristos Însuşi.
Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri - ca o concluzie a ultimei fericiri dar şi a antifonului al III-lea şi a întregii părţi introductive a Sfintei Liturghii, Mântuitorul ne îndeamnă să ne bucurăm şi să ne veselim de intrarea în Împărăţia Sa care se va înfăptui în timpul Sfintei Liturghii.
Odată cu începerea cântării Fericirilor
se deschid solemn uşile împărăteşti, ca şi cum ar fi chiar aievea uşile Împărăţiei cerurilor, iar noi putem vedea Sfânta Masă a Altarului.
În timp ce credincioşii cântă Fericirile, preotul rosteşte în taină o
rugăciune în care aduce lui Dumnezeu o mulţumire generală pentru dăruirea puterii de a-I fi înălţat cererile „obşteşti şi împreună glăsuite” din cele trei ectenii, şi-L roagă să împlinească toate cererile cele de folos ale credincioşilor, dar mai ales să le dea „cunoştinţa adevărului în veacul de acum, iar în cel ce va să fie viaţă veşnică”. (Părintele D. Stăniloae)
„Ia seama, suflete de creştin, ce se cântă la începutul Liturghiei, ne atrage atenţia Sfântul Ioan de Kronstadt. Ai auzit? Dumnezeu S-a întrupat pentru tine, S-a făcut om... Simţi oare ce înseamnă aceasta? Te înalţă oare aceasta? Te desprinde de pământ? Priveşte cât de îngăduitor, înfricoşător, minunat şi grozav se apropie de noi Împărăţia lui Dumnezeu”.(va urma)
Pentru explicarea Sfintei Liturghii am folosit următoare bibliografie:
- Pr. Stefanos Anagnostopoulos – Explicarea Sfintei Liturghii
- Părintele Dumitru Stăniloae – Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă
- Pr. Florin Botezan – Sfânta Liturghie, Taina Tainelor
- N. V. Gogol – Meditaţii la dumnezeiasca Liturghie
- Sfânta Mănăstire Parklitu – Tâlcuirea Sfintei Liturghii
Natalia