De când am înţeles puţin din minunăţia Postului Mare (ca împreună-călătorie cu Domnul), începutul Triodului mă emoţionează.
Suntem deja în Duminica Fiului risipitor, iar anul acesta, parcă mai mult ca oricând, după un an greu şi plin de încercări, simt nevoia şi dorul de „dezintoxicarea” anuală a sufletului prin Postul Mare. Perioada asta este pentru mine ceva copleşitor, ceva dumnezeiesc (dacă se îndură Domnul să trimită harul Său peste dorinţa mea de a trăi împreună cu El…). Nu e doar regim alimentar, e
o atmosferă şi o stare.
În celelalte posturi parcă nu prea reuşesc în afară de alimentaţie să schimb mare lucru, dar în Postul Mare slujbele speciale mă ajută enorm.
Având în vedere cele de mai sus, eu mă regăsesc perfect în cuvintele Utreniei acestei Duminici:
„Bunule Părinte, depărtatu-m-am de la Tine, dar nu mă părăsi, nici nu mă arăta netrebnic împărăţiei Tale. Vrăjmaşul cel cu totul viclean m-a dezbrăcat şi mi-a luat bogăţia; darurile cele sufleteşti le-am risipit ca un desfrânat. Deci sculându-mă şi întorcându-mă către Tine strig: Fă-mă ca pe unul din argaţii Tăi, Cel ce pentru mine Ţi-ai întins pe cruce preacuratele Tale mâini; ca să mă scoţi de la fiara cea cumplită şi cu haina cea dintâi să mă îmbraci, ca un singur mult-Milostiv.“
Împreună-călători
Da, îmi doresc mult să reluăm şi împreuna-călătorie (programul meu s-a decongestionat puţin). Cum pregătirea pentru Post a început deja, deschid şi eu lista pomelnicului împreună-călătorilor. Astfel va putea fi definitivat până în Duminica Iertării, când pornim la drum.
Principiile rămân aceleaşi ca în anii trecuţi:
• - să ţinem postul alimentar, care ne uşurează şi ne disciplinează trupul (pentru cei care au binecuvântare de la duhovnic să nu ţină partea alimentară, rămân multe alte feluri de post)
• - să înmulţim programul zilnic de rugăciune
• - să ne întâlnim cu toţii în rugăciune în fiecare seară, la ora 22 (detalii pe coloana din dreapta, iar pomelnicul îl voi posta când va fi gata)
• - să reducem navigatul pe internet şi să îl înlocuim cu lecturarea de cărţi, care are altă aşezare şi fixare în suflet
• - să zâmbim mult, să iertăm, să întindem mâini de ajutor
• - să nu mai răspundem atunci când cineva ne greşeşte sau ne răneşte
• - să îl încredinţăm Domnului printr-o rugăciune şi să îl binecuvântăm pe fiecare om pe care ni-l trimite Dumnezeu, în fiecare zi.
Dintre acestea, obligatorii sunt tot cele 2:
1. să ţinem postul
2. să ne întâlnim în rugăciune în fiecare seară, la ora 22 (ora României).
În Duminica Iertării – 6 martie – (sau seara de dinainte) voi posta canonul de rugăciune cu pomelnicul împreună-călătorilor.
Ce înseamnă să fii împreună-călător? Să ţii cele două principii de mai sus (de aceea vă rog să nu treceţi pe pomelnic decât pe cei care sunt de acord să călătorească împreună cu noi, adică să postească şi să se roage cu noi).
Dacă doriţi să împreună-călătorim, vă aştept cu mare, mare drag şi DOR (cu un comentariu sau un mail).
PS. Cartea “Postul Mare” a Părintelui Al. Schmemann este o carte de căpătâi în această perioadă. Cuvântul la Duminica Fiului risipitor îl găsiţi aici:
Un fragment:
"Este usor, într-adevãr, sã mã spovedesc cã nu am postit în zilele rânduite, cã nu mi-am fãcut rugãciunile sau cã m-am mâniat. Este un lucru diferit, totusi, acela de a realiza dintr-o datã cã am pângãrit si cã mi-am pierdut frumusetea sufleteascã, cã sunt departe de adevãrata mea viatã, de adevãrata mea casã, si cã ceva pretios, frumos si curat a fost rupt fãrã sperantã în structura intimã a existentei mele. Aceasta si numai aceasta este pocãinta, dorinta adâncã de a te reîntoarce, de a te înapoia, de a recãpãta cãminul pierdut."
