sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Duminica Fiului Risipitor

Pregătirea pentru începutul Postului Mare continuă. Indiferent în ce ţară a păcatului sau indiferenţei ne-am afla, Domnul ne aşteaptă îndurerat să ne întoarcem Acasă.
Fragment dintr-un cuvânt al Părintelui Nicolae Steinhardt:

"E bine să ştim, deducând din parabola fiului risipitor, că dacă noi facem un pas către El, El face o sută înspre noi.
E oricând gata să ne ierte, să ne cadă pe grumaz, să dea uitării rătăcirile, neroziile şi înstrăinările noastre, să Se bucure de întoarcerea păcătosului cu o bucurie nu mai puţin simplă, sinceră, naivă decât a păstorului care-şi află oaia pierdută ori a femeii care-şi găseşte drahma răzleţită în casă.
Aceasta ne dă curaj şi nădejde! deoarece constatăm că Domnul nostru nu-i un socotitor nemilos, un contabil straşnic, lin spirit dur şi mărunt, un aprig ţinător de minte al răului.
Întocmai ca tatăl din parabola risipitorului, e la orice oră din noapte şi zi dispus să ne primească, să ierte, să uite şi prin urmare să se bucure şi să se veselească.
Amănuntul e osebit de important: nu numai că iartă, dar fapta aceasta bună pe care o săvârşeşte fără a sta mult pe gânduri îi este prilej de bucurie şi Lui.
Tatăl, adică Domnul, se bucură nu numai pentru că a fost găsit cel pierdut şi a înviat cel mort şi nu doar pentru beneficiarul actului său de clemenţă.
Se bucură şi de bucuria pricinuită, se veseleşte odată cu omul căit, ba poate şi mai mult decât acesta şi găseşte că-i nimerit să serbeze fără de zgârcenie şi de falsă pudoare blagoslovitul eveniment.

După orice convertire Iisus stă la masa cu metanoizatul (cu Zaheu, cu Levi -Matei), se bucură o dată cu gârbova lecuită, cinează cu soacra lui Petru, cea scăpată de friguri, nu şovăie să junghie viţelul îngrăşat şi să se veselească, jucând şi cântând la înapoierea acasă a celui după care inima părintească jinduia.
Nu ni se cere altceva decât să ne întoarcem la El: fără teamă, fără îndoială, cu nădejde şi încredere; cina e gata, uşile-s deschise, viţelul e mult şi e gras, totu-i frumos orânduit. Să avem numai haină de nuntă, altfel spus: căinţă şi credinţă. Atâta doar să avem! Cu o singură vorbă -aidoma buretelui care curăţă tabla neagră ori gumei care şterge scrisul de pe hârtie – Hristos desfiinţează întregul nostru trecut, oricât ar fi de întunecat şi de murdar.
Din cel din urmă păcătos, El poate face un supraom, adică, de fapt, un om.
Hristos aceasta chiar face: dezvăluie supra-eul – overselff -ul zic anglo-saxonii – din noi, cu alte cuvinte omul mascat, obturat de consecinţele căderii strămoşeşti şi de toate păcatele, sluţeniile şi josniciile proprii.
N-avem nevoie, cum credea Nietzsche, să ne răzvrătim împotriva creştinismului, să-L părăsim pe Hristos ca să avem acces la starea de supraom.
Cu totul, dimpotrivă, numai Hristos este Acel care ne-o conferă.

El ne înnobilează, ne căftăneşte, ne ridică la vechea noastră stare aristocratică, aşa cum şi eroul lui Cervantes – El nuestro Senor Don Quijote, El Cristo Espahol – îi concepe pe ţăranii şi târgoveţii din cârciumă ca pe adevăraţi seniori adunaţi în sala cea mare a castelului lor.
Aceasta-i „magia” lui Hristos – restauratorul: reaşezarea omului în starea lui paradisiacă de altădată, de cea mai nobilă dintre fiinţe."

Duminică cu folos şi spor în pregătirea duhovnicească pentru Post!
Natalia

joi, 28 ianuarie 2010

Mănăstirea Sfântului Efrem Sirul

Astăzi îl prăznuim pe Sfântul Efrem Sirul, autorul minunatei Rugăciuni care se citeşte în Postul Mare.


Doamne şi Stăpânul vieţii mele, Duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie.

Iar Duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie slugii Tale.

Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor.


De mănăstirea Sfântului am aflat de la matuşka Eufemia, iar anul acesta cu ajutorul Domnului am descoperit la faţa locului un aşezământ minunat, de un bun gust extraordinar până în cel mai mărunt detaliu. Vă invit deci, cu această ocazie, într-un pelerinaj virtual.


Manastirea Sfantului Efrem


„Fericit lucru este, intr-adevar, a nu pacatui. Iar daca oarecari vor pacatui, sa nu se deznadajnuiasca, ci sa planga pentru acelea intru care au pacatuit, ca prin plans iarasi sa dobandeasca fericire. deci bun lucru este totdeauna a ne ruga, si a nu ingreuia si a nu ne slabanogi, dupa cum zice Domnul. Si iarasi spune apostolul : “Neincetat rugati-va”, adica noaptea si ziua, si in tot ceasul. Si nu numai cand intri in biserica, iar cealalta vreme sa fii fara de grija. Ci ori de lucrezi, ori de dormi, ori de calatoresti, ori de mananci, ori de bei, ori de stai, sa nu itzi curmi rugaciunea ta. Ca nu stii cand va veni cel care va cere sufletul tau de la tine. Sa nu astepti duminica sau vreun praznic, sau deosebiri de loc ; ci precuma zis proorocul David : “In tot locul stapanirii Lui”. Deci ori in biserica de esti, ori in casa ta, ori in tarina, ori de pasti oi, ori zidiri de faci, ori la ospete te afli, de rugaciune sa nu te departezi.”
Sf. Efrem Sirul




Troparul Sfântului Efrem Sirul:
Harul ce izvorăşte din gura ta, cuvioase, a umplut de apele vieţii Biserica şi lumii a izbucnit râuri de cucernicie, revărsând asupra noastră apa pocăinţei. Ci, învăţându-ne cu cuvintele tale, părinte Efrem, roagă-te lui Hristos Dumnezeul nostru sa mântuiască sufletele noastre!
(Ceaslovul cel mare)


Natalia

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Duminica Vameşului şi a Fariseului

Tare dragă îmi este această duminică, începutul Triodului, adică al pregătirii pentru Postul Mare, când nădăjduiesc că vom călători din nou împreună.
Am scris despre ea şi acum un an, şi acum doi ani, dar nu pot să o reamintesc şi anul acesta.
Mai multe cuvinte la această duminică găsiţi aici, iar activităţi cu copiii la Duminica Vameşului şi Fariseului aici.



"Să nu ne rugăm, fraţilor, ca fariseul, căci cel ce se inalţă pe sine se va smeri; ci să ne smerim inaintea lui Dumnezeu ca vameşul, prin postire, strigând: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi păcătoşii!".


"deschide conştiinţa ta înaintea lui Dumnezeu, arată-I lui rănile tale, şi cere ele la Dânsul doctoria cea vindecătoare. El nu te va pedepsi pentru acestea, ci le va vindeca; şi dacă tu ai vrea să le taci către Dânsul, El totuşi ştie totul. Spune-le dar pentru ca aceasta să-ţi folosească; spune-I Lui păcatele tale, pentru ca tu să te eliberezi ele ele."
Sf. Ioan Gură de Aur

Duminică cu folos!
Natalia

joi, 21 ianuarie 2010

Nr 36 din Apostolat

Din cuprins:



Rubrica Pas în doi:

Rubrica "Educaţie creştină":

Căsuţa copiilor:

Rubrica "Fii tânăr cu Hristos":

Catehism: Simbolul de credinţă (XI)

Rubrica "Cu Dumnezeu în casă":

Evenimente din Ţara Făgăraşului:

Natalia

Iarna de la ţară
















duminică, 17 ianuarie 2010

Ajutorul Sfantului Nectarie - marturii

Din viaţa Sfântului Nectarie ştim că uneori Sfântul a cerut celor pe care i-a ajutat să mărturisească ajutorul primit, pentru ca şi alţii să se bucure de marea milostivire a lui Dumnezeu venită prin rugăciunile sfinţilor. Am primit pe mail o asemenea mărturisire, a unei doamne care s-a bucurat de ajutorul Sfântului în urma vizitei pe care a făcut-o la Şinca Veche acum 2 ani, când Părintele Matei era încă acolo:


As vrea sa va povestesc cum l-am cunoscut pe Sfantul Nectarie. Ma gandesc de mult sa scriu undeva povestea mea, sa intaresc in oameni credinta in acest Sfant al lui Dumnezeu.
In urma cu 2 ani, in 2007, m-am imbolnavit destul de serios. Primavara am facut pneumonie, o forma destul de severa, iar toamna aveam sa aflu, in urma unui examinari la computerul tomograf (CT), ca la plamanul drept am o tumoare care trebuie neaparat scoasa prin operatie. Cine nu a trecut vreodata prin asa ceva nu are cum sa stie ce simti in acele momente. Nu stii incotro sa te duci, nu stii ce sa faci. Asa s-a intamplat si in cazul meu; aveam 38 de ani si 2 copii relativ mici si in acele momente plangi, plangi si il implori pe Dumnezeu si pe Maica Domnului sa te ajute. Am cerut parerea mai multor medici si toti erau de parere ca trebuie operatie. Si pentru ca toate analizele si investigatiile erau facute nu mai era nici un motiv sa mai asteptam. Am facut programare pentru operatie, care trebuia sa fie peste 2 saptamani, intr-un spital din Bucuresti.
In supararea si necazul meu am vorbit cu o prietena buna, care mi-a zis sa ma duc la Sinca Veche, la Sfantul Nectarie; m-am dus la manastire chiar in acea zi, impreuna cu familia mea. Atunci l-am cunoscut pe Sfantul Nectarie, am primit ulei de la candela lui si l-am rugat pe Parintele Staret sa se roage pentru mine. Stiu sigur ca in ziua aceea s-a nascut in sufletul meu nadejdea ca totul va fi bine.
Am mers la spital, am dus cu mine un medalion al Maicii Domnului si Acatistul Sfantului Nectarie. M-am rugat mult si intr-un alt fel decat pana atunci. Alta data citeam rugaciuni scurte, acum imi placea sa ma rog. Operatia a decurs bine, cu dureri suportabile. M-am intors acasa dupa o saptamana. Am continuat sa ma rog Sfantului Nectarie si Maicii Domnului. In perioada de convalescenta, stand acasa mai multe zile, m-am rugat mult si simteam prezenta Sfantului in viata mea; simteam ca ma ajuta sa trec cu bine. Si m-a ajutat! Dupa o luna m-am intors la servici si doar cativa prieteni apropiati au stiut de ‘necazul’ din viata mea.
Primavara urmatoare, am plecat la Eghina sa-i multumim Sfantului Nectarie. Am stat in fata mormantului sau mult timp si m-am inchinat, m-am rugat si i-am multumit.
In urma unor astfel de intamplari, semetia care ne indeparteaza de Dumnezeu dispare, cel putin in parte; iti intorci altfel fata care Dumnezeu, devii mai bun, ierti mai usor, privesti necazurile si durerile din viata oamenilor cu mai multa empatie; incerci sa-ti imbunatatesti viata, a ta, a familiei tale si a persoanelor din jurul tau.
Sfantul Nectarie ne ajuta. Trebuie doar chemat in casa noastra cu multa credinta si rugaciune.
Dumnezeu sa ne ajute!
“Minunat este Dumnezeu intru sfintii sai”!
Amin.
Monica Rahaian

Doamna Monica, mulţumim că ne-aţi împărtăşit lucrarea Sfântului în viaţa dumneavoastră. Dumnezeu să vă dea în continuare cele de folos spre mântuire şi m-aş bucura să ne întâlnim şi faţă către faţă, probabil când Părintele se va aşeza, în sfârşit, în noul aşezământ de la Şinca Nouă.

Profit de ocazie să fac şi o actualizare pentru cititori. Ultima mea postare despre Şinca Veche a fost: Sfantul Nectarie nu mai locuieste la Sinca Veche, în care spuneam că Părintele Matei împreună cu obştea şi moaştele Sfântului Nectarie s-au mutat la Şinca Nouă. Acum câtva timp m-am întâlnit cu maica stareţă a noii obşti care locuieşte acum la Şinca Veche. Am aflat astfel din surse sigure că maicile au primit o altă părticică din moaştele Sfântului. Aşa că acum ne putem bucura de binecuvântarea lui şi la Şinca Nouă, şi la Şinca Veche.
Natalia

miercuri, 13 ianuarie 2010

Parada cetelor la Făgăraş

2010 fost cea de-a 4-a ediţie. Am fost la toate, însă cea de anul acesta m-a suprins cel mai tare. Mă aşteptam, aşa cum se întâmplă din păcate cu obiceiurile bune, să fie tot mai puţine cete de la an la an. Surprinzător, au foste cele mai multe, în jur de 35. Sate care în anii trecuţi nu au mai avut ceată, anul acesta s-au mobilizat şi au reînviat obiceiul. Astfel am avut o parada cu sute de tineri îmbrăcaţi în costume populare. Foarte, foarte frumoşi!
Bineînţeles că sunt şi neajunsuri, comentarii la adresa accesoriilor nepotrivite, de genul încălţăminte, păr vopsit, cercei în nas etc. Eu însă anul acesta nu m-am putut opri la ele. Am văzut doar nişte tineri frumoşi, iar explicaţia am scris-o într-un fel de editorial, numit "Haina care îl face pe om" din cadrul acestui articol.

Iată şi o selecţie de imagini, pentru voi:


Parada cetelor din Tara Fagarsului


Şi câteva filmuleţe care surprind fragmente de joc popular românesc:

brâul:



tinerii cetei din Beclean:



tinerii din Veneţia de Jos, satul natal al tatălui meu:



Natalia

marți, 5 ianuarie 2010

Asteptand sfintirea apelor...

"Munţi şi coline, văi şi izvoare, mări şi fluvii, binecuvântaţi pe Domnul Care se îndreaptă spre fluviul Iordan, căci El Însuşi trimite, prin aceste ape, sfinţire tuturor apelor". (Sf. Grigore)


TROPARUL BOBOTEZEI








Natalia