Reportaj cu Maica Siluana

Am primit azi un link la o emisiune cu Maica Siluana. E mai veche, dar eu nu am mai văzut-o până acum de la cap la coadă (doar fragmentul de final) şi mi-a plăcut mult, aşa că m-am gândit să o pun şi aici:...

[edit] Din păcate între timp înregistrarea a fost ştearsă de pe trilulilu, ea se afla aici.

Natalia

Din meniu

Iată ce am mai gătit de când a început postul:

• ciuperci cu maioneză de pufuleţi
• ciorbă de cartofi
• pilaf cu chifteluţe de năut (de data aceasta am folosit gheara de pasat de la mixer (nu am robot) şi pasta mi-a ieşit mai fină):

• chec de post

Ce mi-am propus pentru post

Mă bucur tare mult că atât de multe dintre voi aţi acceptat ideea mea de a călători împreună în acest post şi deja am aflat unele de la altele lucruri folositoare, ca să nu mai vorbim de bucuria împreună-călătoririi.

Pentru că fiecare post este pentru mine un nou început, marcat de dorinţa de a înainta pe Cale, de a fi mai bună, de a mai scăpa de „răutăţile zilei”, iată ce mi-am propus de data aceasta:

• Să reiau programul cititului zilnic din Sf. Scriptură, de care în ultima vreme nu am reuşit să mă mai ţin…
• Să reduc navigatul pe internet, limitându-mă la blogurile care s-au înscris în călătoria postului, pentru că doar asta mă mai interesează în această perioadă.
• Să dau curs minunatei invitaţii a Ioanei de a ne şi ruga unul pentru altul, cei care călătorim în acest post. De aceea primul lucru pe care îl fac când deschid blogul este să mă rog pentru cei din lista împreună-călătorilor, aflată sus, pe coloana stângă.
• Să consum doar mâncare gătită în casă, cu ingrediente cât mai naturale, reducând însă şi din cantitate.
• Să călătoresc cu rugăciunea, rugându-mă pentru cei cu care mă întâlnesc, pentru că mi-am dat seama că o vorbă spusă Domnului lucrează mai repede decât cea spusă omului…

Pentru a avea mereu în minte şi în suflet perioada în care suntem, am pus în sufragerie icoana Naşterii, care mă umple de bucurie de câte ori o privesc. Ce Dumnezeu avem! Câtă dragoste pentru noi, nişte prostănaci! Ce lecţie ne dă acest Dumnezeu care vine şi se naşte în ieslea săracă pentru a ne arăta ce trebuie să facem ca să ne fie bine. Pentru că, aşa cum spune Maica Siluana, prin împlinirea Poruncilor Domnului noi nu îi facem vreun bine lui Dumnezeu, pentru că El nu are nevoie de asta, ci ne facem nouă bine, pentru că ele ne dăruiesc Bucuria cea adevărată pe care nimeni nu ne-o poate lua şi ne scapă de multe suferinţe şi dureri pe care ni le cauzăm chiar noi, prin nerespectarea lor.
O săptămână cu folos şi bucurie vă doresc!

Natalia

O alimentatie sanatoasa in post

Aseară, la emisiunea „Biserica azi” de pe Trinitas TV, a fost invitat în prima parte Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, care a vorbit despre alimentaţia sănătoasă în timpul postului. Mi-am notat câteva idei pe care vi le împărtăşesc şi vouă:

• - astăzi nu mai există alimente nepoluate, pentru că întreaga planetă a fost murdărită de om. Ce putem face este să alegem între variante foarte rele şi mai puţin rele.
• - postul are o foarte mare eficienţă pentru organismul omului, demonstrată ştiinţific. Perioadele de post au fost aşezate cu foarte mare înţelepciune, în fiecare sezon trupul având nevoie de o perioadă de detoxifiere şi adaptare la perioada următoare.
• - eficienţa este valabilă însă numai dacă ţinem cont de anumite reguli în perioada postului, şi anume:
• - să nu consumăm produse prelucrate numite „de post” care înlocuiesc carnea şi sunt foarte procesate şi drese cu multe E-uri (pateu, cârnaţi, salam etc.). Compoziţia acestora este cam aceeaşi: soia, polifosfaţi, agenţi de îngroşare, coloranţi (carminul de exemplu se extrage folosind aluminiul, iar prezenţa acestuia în organismul uman provoacă Alzheimer), conservanţi etc. etc.
• - să nu cumpărăm alimente la care nu este prezentată lista ingredientelor, pt.ca de obicei acestea oferă „surprize”
• - în ceea ce priveşte margarina nu este vorba de mai des sau mai rar, ci de… DELOC!
• - uleiul de măsline este extraordinar, însă trebuie să avem mare grijă atunci când îl cumpărăm, pentru că este cel mai falsificat ulei din lume. Să citim întotdeauna eticheta (s-ar putea să nu fie ulei de măsline, ci de sâmburi de măsline)! Uleiul recomandat este cel extravirgin presat la rece.
• - nu este recomandat să folosim uleiul de măsline la prăjit, pentru că îşi pierde toate valorile nutritive.
• - există însă uleiuri „rezistente la prăjit”, cum este uleiul nehidrogenat de palmier (zicea că se găseşte şi la noi)
• - nu sunt recomandate compoturile şi gemurile din cauza cantităţii mari de zahăr care se află în acestea. Sunt preferabile fructele ca atare, fie ele şi din supermarket! (e vorba iar de a alege răul mai mic).

Postul este în primul rând o perioadă de disciplinare spirituală, care trebuie însoţită însă de o alimentaţie sănătoasă:

• - în post mai ales este recomandat să ne preparăm noi mâncarea, deşi găsim în comerţ tot felul de mâncăruri de post gata preparate, în fast-food-uri sau hipermarketuri. Alimentele procesate sunt extrem de gustoase, dar nu au valoare nutriţională. Astfel noi mâncăm fără să ne hrănim (în plus acumulăm şi tot felul de toxine) şi apoi ne îmbolnăvim.
• - Nici un aliment nu este suficient pentru sănătate, de aceea este recomandată o dietă diversificată (leguminoasele – fasolea, soia boabe, mazărea, bobul, lintea – sunt o excelentă sursă de proteine; nuciferele (nuci, alune, seminţe de dovleac etc. neprăjite şi nesărate) conţin omega 3 şi alţi acizi graşi „buni”) Nucile se păstrează în coajă şi se desfac doar înainte de consumare, altfel se oxidează!!
• - dieta noastră trebuie să conţină o cantitate foarte mare de legume şi fructe.

Cam atât, sper să vă fie de folos. Un post „curat” şi detoxifiant vă doresc, atât pe plan sufletesc cât şi trupesc!

Natalia

Sa calatorim impreuna spre Betleem!

Mâine începe Postul Crăciunului, o călătorie spre Betleem, timp care ne-a fost acordat pentru a ne pregăti să Îl primim pe Pruncul Care se va naşte pentru noi. Să ne curăţim sufletul şi trupul prin post, pentru ca să facem din ieslea sufletului nostru un loc bun şi primitor pentru Hristos!

M-am gândit să facem această călătorie împreună, pentru că orice drum e mai uşor când îl străbaţi împreună cu oameni dragi. Să ne sprijinim, să ne împărtăşim unii altora impresii de călătorie, bucurii şi greutăţi, cuvinte de folos sau reţete pe care le gătim în această perioadă.

Vă invit deci să participaţi la această iniţiativă punând în bara blogului imaginea de mai sus şi în continuare o listă cu linkurile spre blogurile participante (cred că e mai util să fie chiar spre categoria în care veţi înscrie postările voastre). Dacă nu aveţi un blog, vă aştept să vă împărtăşiţi experienţa şi gândurile în comentarii la articole. Important este să călătorim împreună!
[edit] Împreună-călătoria înseamnă şi să ne punem unii pe alţii înaintea Domnului în rugăciune. Pomelnicul îl găsiţi pe coloana din stânga, la Împreună călători.



Pentru început, eu vă ofer spre lectură două articole la început de post:

Gânduri la început de post

„Ne stă înainte Betleemul. Să ne bucurăm, dar, şi să ne gătim să-i fim oaspeţi şi gazde deopotrivă, să facem din inima noastră peşteră şi iesle a rămânerii în noi a lui Hristos. La Naşterea Domnului fiecare din făpturile zidite de Dumnezeu aduce câte ceva: îngerii, cântarea, cerurile, steaua, magii, darurile, păstorii, minunarea, pământul, peştera, pustiul ieslea, iar tu, tu, cititorule, ce aduci?“



Mâncarea care ne dă bucurie

„Perioadele de post, precum este şi cea pe care o parcurgem acum, în postul Crăciunului, pot reprezenta, pentru cei care „se prind în joc”, o provocare neaşteptat de interesantă şi de asemenea, pentru cei care le parcurg cu sinceritate şi zel, o adevărată „transfuzie” de viaţă nouă care invadează cu intensitate vinele vieţii noastre duhovniceşti.“

Natalia

Inregistrarea conferintei Maicii Siluana de la Brasov

Am primit ajutorul pe care l-am cerut in prelucrarea inregistrarii conferintei (multumesc, Raluca!), asa ca le-am postat pe neogen:
Prima parte:


Partea a doua (raspunsuri la intrebari):

Natalia

Apostolat in Tara Fagarasului nr. 22

A aparut al 22-lea numar din Apostolat. Din cuprins:

• Gânduri la început de post - un editorial scris cu multă sensibilitate, despre ce înseamnă perioada postului în care urmează să intrăm vineri
• Mâncarea care ne dă bucurie - Cum se îmbină postul cu bucuria, doliul cu luminarea, înfrânarea cu belşugul hranei?
• "Să avem grijă cum trăim fiecare clipă" - cuvintele minunatului Părinte Miron Mihăilescu, pe care am avut marea binecuvântare să îl cunosc.
• Credinţa şi mărturisirea ei - ce este credinţa şi ce presupune ea?
• Binecuvântarea casei - ce este sfeştania, care sunt efectele ei, când şi cum se face
• Stareţul Sofronie de la Essex - viaţa părintelui Sofronie Saharov, ucenicul Sfântului Siluan
• Te-ai simţit vreodată alungat din biserică? - un articol pentru tineri, pe care de multe ori noi, cei din Biserică, îi alungăm prin vorbele sau gesturile noastre, iar apoi ne tot întrebăm de ce nu vin tinerii la biserică...
• Dragoste şi Respect - ne-am obişnuit ca femei să ne plângem că soţii noştri nu ne iubesc destul. Dragostea însă nu este singurul "ingredient" absolut necesar într-o căsnicie.
• Organizarea familiei (2): Jocul
• 12 "porunci" pentru părinţii copiilor de grădiniţă
• Otrăvirea lentă, dar sigură, prin alimentaţie
• Intrarea Maicii Domnului în biserică - povestită copiilor, cu o planşă de colorat
• Mitropolitul Andrei Şaguna, un om providenţial - în Mitropolia Ardealului 2008 este anul Şaguna. Ce a însemnat pentru noi acest mare om, dar şi pentru întreaga ortodoxie românească, puteţi citi în acest articol.

La rubrica Cu Dumnezeu în casă:

• Colţul bucuriei din bucătărie - voi Îl duceţi pe Dumnezeu în bucătărie?
• Aloe vera: proprietăţi miraculoase
• şi două reţete pentru postul care începe peste câteva zile:
• Pateu de năut - foarte hrănitor
• Salată de ton cu ardei copţi - pentru zilele de dezlegare la peşte

Sper să găsiţi câte ceva de folos!

Natalia

Sarbatoarea Sfantului Nectarie la Sinca

Am avut o săptămână foarte grea, în care însă am simţit ajutorul Sfântului Nectarie în fiecare clipă. Pe lângă Apostolat, căruia îi dedic în mod obişnuit tot timpul din ultima săptămână, am mai avut şi multe altele de făcut. Sfântul însă a fost minunat, ca de obicei. Am reuşit să le fac pe toate (fără să mă gândesc la asta, pt.că raţional vorbind părea imposibil) şi nici măcar nu am simţit oboseala acumulată...
Cel mai important eveniment de săptămâna asta a fost ziua Sfântului Nectarie, pe care am prăznuit-o la Şinca, un loc despre care v-am mai povestit aici şi pe care îl puteţi vizita virtual aici. Este locul unde se află o părticică din moaştele Sfântului, unde ne curăţăm noi sufletele (duhovnicul nostru este acolo), unde prindem puteri, locul de unde am primit şi noi o mică părticică din Sfântul Nectarie pe care o avem la biserică.

Pregătirile au început încă de vineri, când în curtea casei parohiale am făcut, împreună cu doamnele mele, pachetele pentru pelerini:
Prăznuirea a început aseară, cu o priveghere minunată, slujită de Prea Sfinţitul Andrei, episcopul nostru vicar, în cadrul căreia fratele Iulian, vieţuitor al schitului, a devenit... părintele Nectarie!

Azi dimineaţă, împreună cu credincioşii din sat ne-am dus din nou la mănăstire, pentru că "Sfântul nostru" (aşa cum numim icoana noastră în care avem o părticică mică din sfintele moaşte) era acolo încă de ieri.
Sfânta Liturghie a început destul de devreme şi, deşi era un frig care îţi intra în oase, rugăciunile Sfântului ne-au ţinut ţintuiţi acolo. Oameni cuminţi, fără du-te vino, atenţi la slujbă...
Prea Sfinţitul Andrei a fost din nou în mijlocul nostru.
Sărutarea păcii:
Crezul:Pelerini mulţi, cum nu cred că au fost niciodată de când s-a reînfiinţat mănăstirea:Cei care nu au încăput pe platoul din faţă s-au mulţumit să asculte slujba de mai jos:
Am suprins o fărâmă din atmosferă:


În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit şi un ieromonah (preot călugăr):

La sfârşit au fost sfinţite clopotele:
care cântă aşa:


Am ascultat cuvântul Prea Sfinţitului
şi pe cel al Părintelui stareţ Matei, care ne-a adus aminte cât de minunat este Sfântul Nectarie. I-a îndemnat şi pe cei pe care i-a ajutat Sfântul să pună pe hârtie mărturiile lor, pentru că se află deja în pregătire o carte despre minunile care s-au întâmplat la Şinca.
Tot timpul Sfântul a vegheat asupra noastră cu înfăţişarea-i blândă şi iubitoare:
Iată-l şi pe "Sfântul nostru", care s-a întors după amiază acasă, în biserica noastră:

Să vă mai spun doar că în ultimul număr din Apostolat au apărut mai multe materiale despre Sfântul Nectarie:

• viaţa pe scurt
• "Părăsiţi păcatul şi veţi avea bucurie, părăsiţi păcatul şi veţi avea sănătate" - un interviu minunat cu Părintele stareţ Matei Bilauca, despre cum lucrează Sfântul Nectarie
• povestea vieţii Sfântului pentru copii, cu o planşă de colorat

Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te în continuare pentru noi!

Natalia

Miercurea fara cuvinte...

Natalia

Astazi nu mai putem fi decat sfinti

Marţi am fost la o conferinţă cu Maica Siluana, în Braşov, iar zilele astea, în timp ce lucrez, ascult înregistrarea. Iată un scurt paragraf din ce zice Maica:

„După mine a venit vremea în care rostul omului trebuie declarat clar şi limpede. (…) Rostul este acela de a deveni sfânt. Astăzi nu mai putem să fim oameni de treabă, nu mai putem să fim decât sfinţi. Astăzi nimeni nu se mai poate apăra de ispitele şi de spaimele cu care se reped puterile întunericului la noi, numai prin sfinţenie. Şi a fi sfânt înseamnă a fi lipit de Dumnezeu, prin formele pe care ni le oferă Dumnezeu.“

M-am tot gândit şi eu la acest lucru chiar zilele acestea. Când dau drumul la televizor simt cum o groaza de energii negative intră în casă (nu o fac prea des, probabil de aceea am acest sentiment acut). Parcă ar fi o fereastră spre iad (aşa cum icoana este numită o fereastră spre cer). Şi îmi dau seama că ce se vede acolo este lumea în care trăieşte majoritatea covârşitoare, pentru că televizorul este DASCĂLUL lumii de azi. De la televizor înveţi de la cum să te speli pe dinţi sau ce să mănânci la cum să îţi tai vecinul cu drujba. (Doamne, miluieste-ne!)
Iar astăzi, după ce am văzut la ştiri cum a petrecut toată lumea bună, care se respectă, Halloweenul, am ajuns la această concluzie: vorba Maicii, nu mai putem fi doar "oameni de treabă", aşa cum spun mulţi: "Eu sunt credincios. Dar am credinţa mea..."
Cred că este vremea cernerii. Nu putem fi credincioşi autentici trăind în lume, în sensul de compromis. Adică fac ce face lumea, dar eu am credinţa mea. Ispitele sunt atât de mari şi atâât de subtile... Pentru a ne mântui nu mai putem decât să ne rupem cumva. Lucrăm în lume, avem colegi de serviciu păgâni, multe din rudele noastre se fac purtători de cuvânt ai filosofiei lumii de azi. Eu nu cred că putem rezista la acest tsunami al răului care vine peste noi decât dacă ne securizăm, ducându-L pe Dumnezeu mereu şi în fiecare clipă cu noi: la serviciu, în autobuz, pe stradă, în casă... Şi Îl putem duce (mai ales dacă Îl şi luăm de-a dreptul pe Hristos, prin Sfânta Împărtăşanie, cât mai des...) oriunde, prin gândul mereu la El. Să îl chemăm mereu, în orice hotărâre şi în orice om întâlnit într-o zi, în tot ceea ce facem, prin simplul şi atât de profundul: Doamne, miluieşte!
Şi ducându-L pe Domnul mereu cu noi, Îl vor vedea şi cei din jurul nostru, pentru că toţi suntem chemaţi. Noi suntem mai degrabă obişnuiţi să Îl ducem pe Domnul celorlaţi în predici şi cuvântări, sau sfaturi moralizatoare, în loc să Îl ducem în sufletul nostru, în viaţa noastră, în iubirea faţă de cei ce ne vorbesc pe la spate şi ne fac rău.
Doar trăind mereu în prezenţa Lui putem trăi o viaţă bucuroasă, putem scăpa de fricile acestui veac, de suferinţele aducătoare de moarte, doar în El este Bucuria pe care nimeni nu o poate lua de la noi, încă de aici, din viaţa aceasta.

Natalia