Maine este Duminica cananeencei, cu o pericopa evanghelica tare draga mie:Şi ieşind de acolo, a plecat Iisus în părţile Tirului şi ale Sidonului.
Şi iată o femeie cananeiancă, din acele ţinuturi, ieşind striga, zicând: Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de demon.
El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; şi apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Slobozeşte-o, că strigă în urma noastră.
Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel.
Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă.
El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor.
Dar ea a zis: Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela.
Doua cuvinte deosebit de frumoase despre aceasta, al Sf. Ioan Gura de Aur si al parintelui Nicolae Steinhardt, gasiti pe Razboi intru cuvant.
Sa cautam si noi sa dobandim macar o mica parte din credinta, dezinteresarea, curajul, staruinta, bunacuviinta, smerenia si inteligenta de care a dat dovada femeia cananeeanca, spre raspuns bun la intrebarea pe care ne-o va pune Hristos despre ce am facut cu viata noastra.
Şi iată o femeie cananeiancă, din acele ţinuturi, ieşind striga, zicând: Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de demon.
El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; şi apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Slobozeşte-o, că strigă în urma noastră.
Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel.
Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă.
El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor.
Dar ea a zis: Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela.
Doua cuvinte deosebit de frumoase despre aceasta, al Sf. Ioan Gura de Aur si al parintelui Nicolae Steinhardt, gasiti pe Razboi intru cuvant.
Sa cautam si noi sa dobandim macar o mica parte din credinta, dezinteresarea, curajul, staruinta, bunacuviinta, smerenia si inteligenta de care a dat dovada femeia cananeeanca, spre raspuns bun la intrebarea pe care ne-o va pune Hristos despre ce am facut cu viata noastra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu