vineri, 25 ianuarie 2008

Schitul de la Sinca

Schitul „Naşterea Maicii Domnului“ de la Şinca Veche

De mai bine de un an, viaţa monahală din Ţara Făgăraşului s-a îmbogăţit cu un nou aşezământ. Nou, dar în acelaşi timp şi foarte vechi. Care este trecutul, prezentul şi planurile pentru acest loc aflat sub protecţia Maicii Domnului şi a Sfântului Nectarie din Eghina, vă prezentăm într-un nou episod din serialul „Mănăstiri din Ţara Făgăraşului“.

Salvată de la dispariţie

Peştera din apropierea localităţii Şinca Veche este cunoscută atât în zonă cât şi în ţară, ba chiar şi peste hotare. Părăsirea locului şi lipsa unei cercetări arheologice riguroase au dus în timp la naşterea a tot felul de legende şi poveşti, pe cât de numeroase pe atât de diferite.

Deşi nu se efectuase aici o cercetare corespunzătoare din punct de vedere ştiinţific, specialiştii care au vizitat aşezământul au atras atenţia asupra pericolului de dispariţie a acestui monument unic în Transilvania. Nimeni însă nu s-a putut ocupa efectiv de restaurarea lui. După mai multe tentative nereuşite, Dumnezeu a rânduit ca această atât de necesară lucrare să fie asumată şi realizată de Fundaţia ortodox-culturală „Maica Sfântă-Bucuria Neaşteptată“. Preşedintele acestei fundaţii, doamna Maria Bâgiu, a ajuns pentru prima dată la Şinca Veche în 2004. Grota arăta jalnic, aşa cum o ştiu mulţi dintre cei care au fost acolo. Grămezi de pomelnice pentru care nu se ruga nimeni, lumânări, haine agăţate peste tot, mâncare şi iconiţe fără valoare. În plus, pentru că nimeni nu s-a ocupat de monument, o parte din acesta s-a prăbuşit, fiind alcătuit dintr-o rocă foarte fină, sfărâmicioasă chiar la atingerea cu degetul. Uşurinţa cu care poţi zgâria pereţii locaşului i-a făcut pe mulţi să îşi lase numele scrijelite ca amintire urmaşilor.

Certificată de arheologi

În ciuda aparenţei mizere, doamna Maria Bâgiu a simţit un îndemn deosebit de a aşeza aici temelia mănăstirii pe care dorea să o construiască şi a început demersurile necesare, realizând un proiect care are ca scop restaurarea grotei cu două biserici şi crearea unui aşezământ istoric cultural ortodox.

Mai întâi o echipă de specialişti a început săpăturile arheologice. Au fost degajate depunerile din urma prăbuşirii şi au fost descoperite noi încăperi. Istoricii arheologi certifică existenţa în peşteră a două bisericuţe ortodoxe construite succesiv, care prezintă toate elementele specifice: naos, pronaos, altar şi proscomidiar.

Datarea lor a fost făcută pentru secolele XIV-XV şi au fost identificate ca aparţinând uneia din cele patru mănăstiri de pe hotarul localităţii Şinca, care apar în multe documente istorice. În 1761, prigoana dusă de generalul Bucow, care a distrus 200 de mănăstiri din Ardeal pentru a impune greco-catolicismul, a ajuns şi la Şinca. Amplasarea într-o peşteră a împiedicat distrugerea în întregime a locaşului, însă obştea de călugări a fost alungată, iar biserica profanată şi chiliile distruse. Timp de peste două veacuri, deşi a fost părăsit fizic, locul a continuat să primească vizitatori atraşi de o stare de linişte pe care o dobândeau aici.

Reîntoarcere la tradiţie

Proiectul „Aşezământul istoric ortodox-cultural <> Şinca Veche“ se vrea o reîntoarcere la tradiţie, toate construcţiile fiind gândite în stilul tradiţional românesc şi respectând natura. Proiectul cuprinde patru părţi principale. Prioritate are restaurarea bisericuţelor rupestre şi conservarea lor, apoi construirea în apropiere a unei biserici de piatră cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”. A doua fază a proiectului cuprinde ridicarea în vârful dealului a unei biserici mari cu hramul „Buna Vestire”, cu chilii, stăreţie şi toate cele necesare unei mănăstiri, construite în stil ţărănesc. Urmează apoi atelierele de creaţie (pictură, sculptură, iconografie, ţesătorie, cusătorie, ceramică şi olărit etc.), unde se vor organiza tabere de creaţie pentru tineri, conferinţe, expoziţii etc. şi deschiderea unui şantier arheologic de studiu pentru aşezarea dacică aflată pe teritoriul aşezământului.

Ctitorie în stil athonit

Dimensiunile proiectului sunt fabuloase, însă realizatoarea lui se încredinţează ajutorului lui Dumnezeu pentru a duce la bun sfârşit lucrarea. Pentru aceasta, doamna Maria Bâgiu a simţit absolut necesară reluarea slujbelor în locul părăsit de sute de ani. Astfel s-a întemeiat aici în decembrie anul trecut Schitul „Naşterea Maicii Domnului“, cu o obşte de călugări avându-l ca stareţ pe părintele Matei Bilauca, chemat la această slujire de la Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus.

Pentru a-i adăposti pe vieţuitorii schitului a fost construită în stilul specific aşezămintelor din Sf. Munte Athos o casă care nu făcea parte din proiect, dar s-a aşezat foarte bine în cadrul acestuia. Clădirea cuprinde chilii pentru cinci vieţuitori, o trapeză şi un paraclis cu hramul „Sfântul Nectarie de la Eghina“, care adăposteşte şi o părticică din moaştele acestui sfânt aproape contemporan cu noi. Deşi nu are încă un an de când a poposit şi la Şinca prin sfintele sale moaşte care se află aici, Sfântul Nectarie a alinat deja suferinţa multor oameni care s-au rugat lui cu credinţă şi nădejde. Mărturii ale unor vindecări miraculoase au început să fie consemnate la Şinca, la fel ca şi în toate locurile aflate sub protecţia Sfântului Nectarie.


Natalia Corlean


[edit 18 mai 2009] Vezi şi: Sfantul Nectarie nu mai locuieste la Sinca Veche

2 comentarii:

Iuliana spunea...

M-a impresionat istoria locurilor si credinta oamenilor care au hotarat sa nu lase uitarii ravna pentru Hristos a inaintasilor, ci sa continue, cu ajutorul lui Dumnezeu, viata monahala in Sinca. Domnul sa va ajute tuturor!

Natalia spunea...

Doamne ajuta!
Domnul este Cel care a cerut slujire in locul acesta, pentru ca sute de ani nu s-a ocupat nimeni de el. Iata insa ca El si-a ales la vremea potrivita oameni care sa reinvie asezamantul.
Intreaga noastra zona este o rana deschisa a Ortodoxiei, avem insa incredintarea ca Domnul le va randui pe cele de folos. Pomeniti-ne in rugaciuni...