Am ajuns şi în săptămâna a 6-a din Post, numită Săptămâna Floriilor. Cântările din slujbele acestei săptămâni ne fac şi pe noi părtaşi suferinţei lui Lazăr, care luni şi marţi a fost bolnav, iar miercuri a murit. Suntem în aceeaşi atmosferă de pocăinţă şi „tristeţe radioasă“ în care Îi cerem Domnului iertare şi încercăm să ne curăţim sufletul de aplecările spre rău, de gândurile care ne atrag spre „frumuseţea sclipitoare“ şi foarte trecătoare a acestei lumi şi în acelaşi timp ne orientăm spre singurul lucru statornic în viaţa aceasta: Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel ne pregătim pentru Duminica Floriilor:
„Răsturnând piatra împietririi de pe inima mea, Doamne, ridică sufletul meu cel omorât de patimi, Bunule, şi mă învredniceşte să-Ţi aduc, Stăpâne, stâlpări* de fapte bune, ca Biruitorului iadului; ca să dobândesc viaţa cea veşnică, lăudând puterea şi milostivirea Ta, Unule, Iubitorule de oameni.“
Luni în Săptămâna Floriilor
* stâlpările sunt ramuri tinere, verzi. Scriptura ne spune că Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea Sa în Ierusalim de către o mulţime mare de oameni, dintre care unii îşi aşterneau hainele în calea Sa, iar „alţii tăiau ramuri din copaci şi le aşterneau pe cale“ (Matei 21, 8). Îndemnul cântării din Triod este deci de a ne pregăti să Îl întâmpinăm pe Domnul Duminică, de Florii, nu doar cu ramurile verzi pe care le purtăm în mâini la biserică, ci cu „stâlpări de fapte bune“, cele cu care Îl bucurăm; pentru că ramuri verzi aveau şi cei care L-au întâmpinat cu strigări de bucurie la intrarea în Ierusalim şi cu toate acestea tot ei L-au răstignit câteva zile mai târziu.
Să ne pregătim deci săptămâna aceasta ca să fim gata Duminică, la Intrarea Domnului în Ierusalim, să Îl aşteptăm cu sufletul curat şi „stâlpări de fapte bune“.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu