miercuri, 16 aprilie 2008

Poveste pentru suflet

Am primit pe mail o poveste. Mi s-a parut extraordinara, mai ales ca suntem in Postul Mare, asa ca am pus-o si aici, pentru voi. Iar pe coloana din stanga aveti si ultimul nr. din Apostolat, pe care in sfarsit am reusit sa il pun pe net.

Era odata un rege care avea 4 neveste. Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straie din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era mai bun.
De asemenea, o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.
Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste momentele grele.
Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie in mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea il iubea cu adevarat, el de abia o observa!

Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse: 'Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi singur.'
O intreba pe cea de-a patra nevasta: 'Te-am iubit cel mai mult, ti-am daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?'
'Nici vorba!' replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant. Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.
Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: 'Te-am iubit toata viata mea. Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?'
'Nu!' veni raspunsul celei de-a treia sotii. 'Viata e prea buna! Cand vei muri, ma voi recasatori!' Inima regelui se stranse de durere.
Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie: 'Intotdeauna am gasit la tine intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?'
'Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!' replica cea de-a doua sotie. 'Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau.' Regele fu devastat si de acest raspuns.
Apoi se auzi o voce: 'Eu te voi urma oriunde vei merge!' Regele se uita imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie. Era atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale.
Adanc indurerat, regele spuse: 'Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de tine cand am avut ocazia!'

In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:
Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.
Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.
Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.
Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa averi, bunastare si putere. Totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.
Deci, sa-l cultivam, sa-l facem puternic si sa-l bucuram acum, pentru ca este singura particica din noi care ne va urma si va fi cu noi pentru eternitate.

4 comentarii:

MunteanUK spunea...

Superba poveste! Si tocmai m-a prins cand faceam niste socoteli materiale, pacatosul de mine... :( Merita tradusa si raspandita fratilor ortodocsi din UK. Multumiri.

Natalia spunea...

M-a impresionat si pe mine simplitatea si adancimea ei in acelasi timp! Si da, daca ar citi-o chiar tot mapamondul ar fi bine! :)

Bogdan-Andrei spunea...

Surioara draga e atat de simpla si totodata profunda.Multumesc ca mi-ai dat ocazia sa o citesc si nu numai.

Natalia spunea...

Cu mult drag, Gabi!