Astazi Il coboram pe Hristos de pe Cruce si Il punem in mormant. Iar seara, la Denia Prohodului ne adunam in jurul Mormantului Lui si Il plangem impreuna cu Maica Domnului, cu Apostolii si femeile mironosite, dar si cu ingerii si cu intreaga natura care se cutremura vazandu-L mort pe Creatorul ei. Cuvintele Prohodului ne transmit (daca avem urechi de auzit si inima de primit) durerea aceasta care sfasie intregul univers.
sursa imaginii
1. În mormânt, Viaţă,
Pus ai fost, Hristoase,
Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti,
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.
2. Dar cum mori, Viaţă,
Şi cum şezi în mormânt ?
Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti
Şi pe morţii cei din iad îi înviezi ?
13. O, minuni străine !
O, ce lucruri nouă !
Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort,
Îngropat de mâinile lui Iosif.
26. Pământul de frică
S-a mişcat, Cuvinte,
Şi luceafărul lumina sa şi-a ascuns,
Apunând a Ta lumină sub pământ.
34. Cereştile cete,
Mort întins, pentru noi,
Te-au văzut, Stăpânul meu, şi s-au spăimântat
Şi cu aripile s-au acoperit.
68. „Cine-mi va da lacrimi
Şi izvor nesecat,
Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?”
A strigat Fecioara, Maica Domnului.
69. O, munţi şi vâlcele
Şi mulţimi de oameni,
Tânguiţi-vă şi plângeţi cu mine toţi
Şi jeliţi cu Maica Domnului ceresc !
Si slujba de la catedrala din Iasi (cred, pentru ca este o transmisiune de la radio Trinitas), intr-o interpretare care mi-a placut, reala, cantata de catre 3 grupuri (preoti, cor si strana - cred), puteti asculta aici: (si noi cantam cate o strofa alternativ, barbatii - cu parintele si femeile)
Natalia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu