Luni am început seminariile, pe care le-am tinut de-a lungul saptamanii in diferite locatii
cu jocuri in echipe
jocuri de relaxare
sau joc de rol
toate menite sa ne invete cate ceva.
Am fost si la Sinca:
O saptamana intensa, in care am primit enorm, iar la sfarsit chiar si diplome :)
O sa revin, cu mult dragCare este lucrarea Duhului Sfânt în lume ne spune foarte frumos Sfantul Ioan de Kronstadt într-un poem adresat Lui:
„Duhule Sfinte, Facatorule de viata, Unul fiind din Sfânta Treime,
Tu esti viata si cuviinta, frumusetea tuturor fapturilor vii si neînsufletite,
Tu esti culoarea si mireasma plantelor,
Tu esti respiratia tuturor fiintelor organice si anorganice, fiindca Tu pricinuiesti rodirea, hranirea în plante, în arbori si în arbusti.
Tu uzi roadele si le aduci la pârguire prin razele de soare,
Tu luminezi prin soare, luna si stele,
Tu pricinuiesti vânturile în vazduh si valurile în râuri, mari si lacuri,
Tu le îmblânzesti, Tu pricinuiesti tunetele si fulgerele în crugul ceresc.
Tu plasmuiesti si sadesti samânta omeneasca, si o cresti, si o modelezi într-un organism minunat, cum faci si cu toti embrionii de animale.
Tu ai dat albinelor putinta sa faca faguri cu miere si paianjenului sa îsi teasa paienjenisul, iar viermilor de matase sa faca coconi.
Pâna la nesfârsita felurime împodobesti tipurile fetelor omenesti de parte barbateasca si femeiasca, potrivit felurimii popoarelor si natiilor (raselor) si a climatelor pamântesti.
Tu felurit înteleptesti în lucrurile lor popoarele si insii în parte spre îndestularea trebuintelor vietii de obste.
Tu ai luminat si luminezi cu lumina întelegerii, înteleptind pe proroci si pe apostoli, pe cuviosi si pe drepti, pe nebunii pentru Hristos si pe toti sfintii.
Tu înteleptesti pe arhitecti, pe sculptori, pe pictori ca sa lucreze în lemn, metal, granit si marmura, ca si pe mesterii care fac felurite lucruri din metal si din sticla: de la Tine este toata stiinta si toata arta.
Tu Te pleci spre mila fata de pacatosi si pentru numele lui Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Care a luat asupra Sa pacatele lumii, curatesti pacatele celor ce cred si se pocaiesc.
Tu împaci si mângâi sufletele, renasti pe om prin Botez,
Tu împartasesti sfintenie si întarire prin Mirungere,
Tu dezlegi de pacate prin Pocainta, dupa credinta în lisus Hristos,
Tu prefaci pâinea si vinul în preacuratul Trup si Sânge al Domnului,
Tu savârsesti preotii, Tu binecauvantezi casatoria si zamislirea si pricinuiesti nasterea,
Tu dezlegi pacatele si tamaduiesti trupul prin Maslu.
Nenumarate sunt, Duhule Sfinte, lucrarile Tale cele de viata facatoare atat in natura cat si in imparatia harica a lui Hristos.
Slava Tie , dimpreuna cu Tatal si cu Fiul !“
Duhul Sfânt este cel Care ne adună pe toţi cei ce credem şi face din noi mădulare ale aceluiaşi trup, Biserica, fiecare cu rolul şi contribuţia sa. De noi depinde să nu fim mădulare moarte, care să îmbolnăvească trupul, aşa cum orice arteră înfundată sau cea mai mică infecţie afectează funcţionalitatea întregului trup.
Să ne curăţim deci sufletele şi trupurile, pentru a le face casă Duhului, pe care să îl chemăm mereu:
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
La noi Duhul Sfânt S-a pogorât şi printr-o mare de verdeaţă alcătuită din frunze de nuc şi mesteceni, dar şi prin gândul minunat pe care l-a sădit în sufletul a mulţi dintre săteni (mai mulţi ca niciodată, de când suntem în parohie), de a purta în această zi minunată frumoasele costume populare. O imagine minunată, cum numai Domnul poate alcătui, pe care însă n-am putut s-o surprind în imagini, pt.ca aparatul meu zace bolnav dupa o tranta si asteapta o vizita la doctor :).
Vă îmbrăţişez cu drag şi să dea Domnul ca împărtăşirea Sfântului Duh să fie şi cu noi, cu toţi.
Natalia
Troparul Pogorarii Duhului Sfant (al Ortodoxiei)
Stavropoleos - Troparul Ortodoxiei
Asculta mai multe audio Muzica »
Mâine îi sărbătorim pe Sfintii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, care a avut loc la Niceea, în anul 325. Părintele Cleopa explică foarte simplu şi clar ce s-a întâmplat atunci:
„Astăzi, în Duminica a 7-a după Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxă prăznuieşte primul Sinod Ecumenic al lumii creştine, care a avut loc în anul 325 în oraşul Niceea, pentru a condamna erezia, adică învăţarea greşită, eretică a lui Arie. Sinodul s-a organizat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare cu mama sa Elena, la cererea Sfinţilor Părinţi de atunci, fiind primul împărat creştin din lume (306-337). Ce este un sinod ecumenic? Este adunarea tuturor marilor ierarhi ortodocşi - episcopi, mitropoliţi şi patriarhi din toată lumea, cu scopul de a discuta unele învăţături de credinţă creştină neclare încă, şi de a le fixa în legi fixe, neschimbabile, numite dogme. De asemenea, un sinod ecumenic judecă şi condamnă toate abaterile de credinţă, străine de învăţătura Sfintei Evanghelii şi a Sfinţilor Părinţi şi exclude din Biserică, adică dă anatema, pe toţi ereticii care sfîşie unitatea de credinţă a Bisericii, simbolizată prin cămaşa de in a Domnului, făcută dintr-o sigură bucată, cum zice în Sfînta Evanghelie: Cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime (Ioan 19, 23). Prin cuvîntul "sinod" înţelegem adunare, consiliu; prin cuvîntul "erezie" înţelegem părerea sau învăţătura particulară a cuiva despre Dumnezeu, împotriva învăţăturii adevărate a Bisericii lui Hristos.“
Motivul Sinodului de la Niceea a fost învăţătura greşită pe care o răspândea Arie, un preot din Alexandria Egiptului, care spunea că Iisus Hristos nu este Dumnezeu, ci o „creatură superioară”.
Sinodul a durat toată vara, timp în care cei 318 Părinţi, uniţi în rugăciune prin harul Sfântului Duh, au încercat să îi lămurească, pe Arie şi pe cei care îi ţineau partea, despre adevărul Sfintei Treimi. Acesta însă, fiind extrem de mândru şi neascultător, a rămas statornic în greşeala minţii lui şi astfel a fost exclus din Biserică. Pentru a contracara învăţătura greşită, Sfinţii Părinţi au redactat atunci prima parte a Crezului pe care noi îl rostim astăzi la fiecare Sfântă Liturghie şi nu numai.
Ereziile nu aparţin numai trecutului, cum am putea crede, ba dimpotrivă, astăzi s-au înmulţit parcă mai mult ca niciodată. Mulţi cred că e suficient să crezi în Dumnezeu (prin Dumnezeu înţelegând o forţă superioară care ne guvernează). Nu este aşa, pentru că nu orice credinţă este mântuitoare, de aceea suntem datori să ştim în ce credem, să ne cunoaştem credinţa.
O altă idee importantă a zilei de mâine o văd în faptul că Sinodul (adunarea tuturor ierarhilor, despre care noi, ca ortodocşi, credem că sunt urmaşi ai Apostolilor, prin harul primit în continuitatea neîntreruptă a hirotonirilor) este cel care recunoaşte şi condamnă o erezie, ca şi pe cel care a căzut în acest păcat. De aceea cred că avem o mare datorie în a ne ruga pentru ierarhii noştri, pentru că ierarhia nu este decât imaginea poporului. Dacă noi ne vom ruga zi de zi, ceas de ceas, ca Duhul Sfânt să le fie călăuză, Domnul ne va asculta rugăciunea. Dacă nu ne rugăm, nu vom suporta decât consecinţele necredinţei, răutăţii şi mândriei noastre…
Natalia
Cam atâţia sunt oamenii care vin în mod regulat la biserică. Ca să vă faceţi o idee despre procent, vă spun că satul are puţin peste 300 de suflete. Duminica poate sunt totuşi ceva mai mulţi, vreo 10-15 în plus.
Înălţaţi-vă la cele înalte pentru a primi darurile DuhuluiSărbătorile! Praznicele bisericeşti! Zile deosebite de celelalte zile calendaristice obişnuite. Îmi place să le numesc popasuri duhovniceşti sau oaze de verdeaţă în acest deşert al vieţii cotidiene. Sărbătorile? Clipe de odihnă sufletească. Momente de refugiu ale sufletului într-o altă lume. O lume de poveste, de mit sau legendă pentru unii, dar atât de reală pentru cei care cred că creştinismul nu este o simplă poveste, ci este viaţă. Viaţă adevărată.
Înălţarea: Hristos a plecat dintre noi?
Înălţarea Domnului la cer şi Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt. Unii spun că sunt evenimente mitice, petrecute cândva demult şi a căror poveste e frumos să o asculţi şi acum, după două mii de ani. Alţii reuşesc să treacă dincolo de acest văl al ignoranţei şi să pătrundă într-o altă dimensiune a lumii acesteia, în care timpul nu se mai măsoară în minute şi ani, ci în veşnicie, în care totul este aşteptare dar şi întâlnire continuă cu Cel pe care Îl aştepţi.
Pentru mulţi dintre noi viaţa este un fel de joc „de-a v-aţi ascunselea” pe care-l jucăm cu Dumnezeu. Şi ni se pare firesc să jucăm acest joc cu Dumnezeu de vreme ce iată şi El, de două mii de ani, spun unii, se cam ascunde de noi. A venit în mijlocul nostru. S-a pogorât în istorie. A stat pe pământ cu noi timp de 33 de ani, dar apoi s-a înălţat la cer. Şi acum nu-L mai vedem. A plecat de pe pământ prin Înălţare. Şi noi prăznuim Înălţarea Sa la cer. Paradoxal, ar spune unii. Vă bucuraţi că El a plecat? Ce bucurie? Ce praznic? Ce mai sărbătoare! Nu te poţi bucura când cineva drag pleacă de lângă tine. Dar mai ales atunci când ştii că nu-l vei mai vedea niciodată. Şi totuşi, noi ne bucurăm. Pentru că noi ştim de ce a plecat. A plecat cu un scop pe care trebuia să-l împlinească. „Mă sui
„Nu vă voi lăsa orfani“
Şi totuşi, de ce sunteţi bucuroşi la praznicul Înălţării? Hristos a plecat. Aţi rămas singuri, ai nimănui, vor spune cei care nu înţeleg taina creştinismului. Cum putem să nu ne bucurăm când această bucurie a înaripat sufletele Apostolilor când L-au văzut înălţându-se pe Domnul? Dacă ei s-au întors
Şi iată că doar peste zece zile, în ziua Cincizecimii, această promisiune s-a împlinit. Duhul Sfânt, Mângâietorul, a treia persoană a Sfintei Treimi, se pogoară în chip văzut sub semnul limbilor de foc peste Sfinţii Apostoli. Acum are loc transformarea totală a lor din oameni pământeşti în mesageri ai cerului. Şi cum să nu se schimbe, când trupul lor se transformă într-o clipă în templu în care se sălăşluieşte Duhul Sfânt? Şi deodată din ei încep să curgă ca dintr-un izvor darurile Duhului: darul facerii de minuni, darul proorocirii, darul înţelepciunii, darul vorbirii în limbi străine, darul iubirii de Dumnezeu şi de aproapele.
Dar ştiţi care a fost cel mai mare dar primit? Înfierea lor de către Dumnezeu. Rămăseseră orfani timp de zece zile, după înălţarea lui Hristos la cer, iar acum au fost înfiaţi definitiv de către Duhul. Au intrat într-o mare familie, în familia lui Dumnezeu, căci acum luase fiinţă Biserica lui Dumnezeu, comunitatea celor care credeau cu adevărat în Învierea lui Hristos.
Ieşiţi din cotidian!
Şi noi facem parte din această Biserică. Şi noi am fost renăscuţi la această viaţă nouă prin lucrarea Duhului. Şi acum Duhul continuă să-şi manifeste lucrarea sa sfinţitoare în lume. Şi acum împarte daruri, la fel ca şi atunci. Sunt sigur că acum vă veţi întreba: „Dar noi nu vedem aceste daruri. Cum poţi spune că ele există şi acum?”
Dacă nu le vezi înseamnă că este o problemă nu cu darurile Duhului, ci cu tine, care nu vrei să-ţi deschizi bine ochii. Duhul nu va intra niciodată cu forţa în viaţa ta. Hristos spune: „Eu stau la uşă şi bat. Dacă va deschide cineva voi intra la el şi voi cina cu el.” De aceea vă îndemn ca în aceste zile de prăznuire să ieşiţi puţin din cotidianul vostru şi să vă înălţaţi cu sufletul spre cele înalte precum s-a înălţat Hristos şi în acelaşi timp să vă deschideţi sufletul la fel ca şi Sfinţii Apostoli, pentru ca Duhul Sfânt să poată să-ţi găsească sălaş în voi şi să poată să-şi împartă darurile prin voi.
Pr. Iosif Ciolan
... si gradinuta mea la inceput de drum... :) Am pus tarziu, din diferite si varii cauze, dar sper sa se faca ceva...
NataliaPrima pilula contraceptiva a primit aprobarile FDA (Directia Publica pentru Alimentatie si Medicamente a Statelor Unite) in 1960. Ea continea doar estrogen artificial si efectul ei consta practic in a pacali corpul femeii si a-l face sa "creada" ca este deja insarcinata.
In mod natural, ovarele femeii produc cantitati mari de estrogen in timpul sarcinii, impiedicand eliberarea ovulului de catre ovare. Insa, concentratia mare de estrogen din pilulele contraceptive produse multe femei suferind: atacuri vasculare, infarct, atacuri cerebrale.
Producatorii de contraceptive au micsorat dozele de estrogen de la initial 150 micrograme per pilula, la 30 sau chiar 20 mcg, dozaj mentinut si in prezent. Micsorarea dozajului a redus efectele secundare, insa a marit cu mult frecventa ovulatiei "accidentale". Ca urmare, producatorii de contraceptive au adaugat progesteron sintetic estrogenului din pilula.
Progesteronul artificial are doua efecte:
In primul rand, mareste vascozitatea mucusului cervical, ingreunand inaintarea spermatozoizilor spre ovul.
In al doilea rand, progesteronul atrofiaza vasele de sange din peretii uterului. Astfel ca, daca vreun spermatozoid ajunge totusi la ovul, si il fecundeaza, embrionul format nu are unde sa se implanteze, si este eliminat o data cu sangele menstrual. Din acest motiv, pilula contraceptiva functioneaza si ca un AVORTIV.
Acesta este un lucru pe care producatorii de contraceptive nu-l scriu in prospecte si nici nu-l spun in reclame sau emisiuni mass-media. Asadar, rostul acestui spot este sa informeze populatia care este ADEVARUL si sa aminteasca ce se intampla de fapt in momentul fecundarii.
Iata, cei 23 de cromozomi din spermatozoid si cei 23 de cromozomi din ovul se descompun si se recombina, pentru a forma un singur set. Aceasta combinatie unica de 46 de cromozomi devine apoi "tiparul" pentru toate celulele noii fapturi umane. Nu poate fi identificata precis frecventa situatiilor in care pilula contraceptiva pricinuieste de fapt AVORT. Totusi, femeile care iau contraceptive orale declara ca in unele zile uita sa ia pilula, sau ca nu respecta intocmai orarul de administrare. Rezultatul este o rata de esec de 3 pana la 5% in preintampinarea ovulatiei.
Daca 3 - 5% dintre femeile care iau contraceptive orale raporteaza ca au ramas insarcinate, oare cat de mare este numarul celor care au ovulatie in ciuda utilizarii contraceptivelor? Si dintre acestea din urma, cate zamislesc vieti noi si pierd embrionii ca urmare a actiunii avortive a progesteronului artificial?
preluat de aici.
