sâmbătă, 31 iulie 2010

Bebe Siluan are nevoie de dragostea noastra!

Matuşka Eufemia este prietena mea, iar Siluan este nepoţelul ei, al treilea copil al surorii ei, tot preoteasă... Iată rugămintea Eufemiei pentru noi:


"Bebe Siluan este nepotelul meu. Are 5 luni si este al treilea copil al unei familii de preot ortodox. La Clinica din Salzburg a fost diagnosticat cu ciroza si hipoplazie a cailor biliare. Ficatul lui il mai ajuta sa traiasca o luna de zile. Deci, are nevoie urgenta de transplant de ficat. Donatorii vor fi parintii lui, in functie de rezultatul analizalor de compatibilitate. Operatia costa 100.000 de euro si se va face la Clinica din Innsbruck. Rugamintea mea de dragoste si comuniune crestina se adreseaza tuturor celor care il pot ajuta cu rugaciune si financiar.
Pentru aceasta, puteti face donatii la:
Unicredit Tiriac Bank
Sucursala Brasov Muresenilor
Swift BACXROBU

Cont EURO: RO74BACX0000005005204320
Cont RON: RO81BACX0000005005204000

Va multumesc pentru dragoste si ajutor in Domnul nostru Iisus Hristos,
matuska Eufemia"


Detalii despre starea lui Siluan (vor fi postate în curând şi actele medicale), precum şi cum puteţi ajuta, găsiţi pe blogul creat special pentru micuţul care are nevoie de noi.
Natalia

joi, 22 iulie 2010

... fără cuvinte...


N.

Paste cremoase



De când am aflat de ele le-am făcut de mai multe ori, pentru că sunt incredibil de bune. Am folosit reţeta îndeosebi pentru musafirii care nu ţin vreun regim, pentru că sunt ok şi pentru gusturi mai… carnivore :). Pentru cei cu regim sunt leşinant de bune, iar reţeta o postez la cerere, cu dedicaţie specială finilor noştri (şi cei din Suedia, şi cei din America :) )
Inspiraţia e aici, dar eu am modificat cantităţile şi am umblat şi la ingrediente:

  • - 400 g paste (prefer tipul spirală, pentru că sosul intră foarte bine prin spaţiul liber)
  • - 2,5 căni lapte de soia (eu folosesc făcut în casă, are un gust simplu şi natural)
  • - 5-6 linguri sos de soia
  • - 1-1,5 cană fulgi de drojdie
  • - 4-5 căţei de usturoi (sau mai mulţi)
  • - 200 g tofu
  • - 150 ml ulei
  • - 2 lgţ muştar
  • - sare

Se fierb pastele şi se clătesc. Restul ingredientelor se amestecă bine cu blenderul sau gheara de pasat, apoi se pun peste paste şi se dau la cuptor până se rumenesc puţin deasupra (20-30 min).
Le-am încercat şi cu
Drob de nucă sau Conopidă pane
şi simple. Foarte, foarte bune, toate variantele!
N.

PS Pozele sunt din ture diferite, iar cremozitatea sosului depinde de tipul de tofu folosit.

Cremă pentru ciorbe


  • 4-5 lg seminţe de floarea soarelui
  • 4-5 linguri de apă
  • zeamă de lămâie
  • 2-3 (mai mulţi sau mai puţini, în funcţie de gusturi) căţei de usturoi
  • sare, după gusturi şi (ne)voie

Seminţele se macină în râşniţa de cafea. Se amestecă apoi cu restul şi se omogenizează bine, cu gheara de pasat. Hrănitoare, dă un gust bun ciorbelor de legume şi un aspect super :).
N.

joi, 15 iulie 2010

Psalmul este liniştea sufletelor


Am primit pe mail o invitaţie de a citi Psaltirea în continuu, cu o contribuţie personală de câte o oră, cu înscriere aici.
Un îndemn la rugăciune, atunci când se pierd multe ore zilnic judecând şi întorcând pe toate părţile diverse situaţii şi persoane, nu poate decât să mă bucure.

"Psalmul este liniştea sufletelor, răsplătitorul păcii, potolitorul gălagiei şi al valurilor gândurilor.
El face să slăbeasca mânia sufletului şi înfrânează pornirea către patimi; este tovarăşul prieteniei, apropierea celor care stau departe , ca unul care împacă pe cei ce-şi poartă vrăjmăşie. Căci cine oare mai poate fi socotit vrăjmaş al altuia atunci cand îşi uneşte glasul la un loc cu el, pentru a da laolaltă laudă Lui Dumnezeu?"
(Sfântul Vasile cel Mare)

Concluzionez că veninul revărsat adesea cu multă dărnicie într-o mare parte a lumii virtuale este o lipsă a rugăciuni...
N.

Un site cu tâlcuiri ale Părinţilor la psalmi, aici.

miercuri, 7 iulie 2010

... fără cuvinte...

Comori de sezon:


Nectarine şi coacăze. Plus miere, toate într-un super bol din bambus, primit într-un set de la finii noştri: "Că tot sunteţi cu salatele..." :).
N.

miercuri, 30 iunie 2010

Să ne rugăm...

... pentru noi şi pentru fraţii noştri aflaţi în vreme de încercare în urma inundaţiilor.



Dacă vreţi să întărim rugăciunea prin rostirea în acelaşi timp, alăturaţi-vă rugăciunii de la ora 22 cu un gând special pentru această situaţie. Ca şi rugăciune specială, eu m-am oprit asupra rugăciunilor la necontenirea ploilor din Liturghier:

Rugăciuni la vreme de necontenire a ploilor

Pentru ca în mânia îngrozirii Sale să nu ne împuţineze pe noi pentru păcatele şi fărădelegile noastre, ci să-şi aducă aminte de mila şi îndurările Sale cele din veac şi să ne miluiască pe noi, Domnului să ne rugăm.
Doamne, miluieşte!

Pentru ca să poruncească norilor să înceteze ploaia cea peste măsură şi negura să se risipească şi lumina soarelui să strălucească, Domnului să ne rugăm.
Doamne, miluieşte!

Pentru ca să cruţe poporul şi animalele şi tot pământul acesta şi să nu-l strice cu vărsarea ploilor celor peste măsură, Domnului să ne rugăm.
Doamne, miluieşte!

Pentru ca să nu se strice roadele şi seminţele pământului pentru păcatele noastre, cu vărsarea peste măsură a ploilor, ci, cu arătarea seninului, să le cruţe şi să le crească pentru nevrednicul Său popor, Domnului să ne rugăm.
Doamne, miluieşte!

Pentru ca să fie bine-primită rugăciunea noastră şi să ne izbăvească pe noi de foamete, de boli, de cutremur, de potop, de grindină, de foc, de sabie, de venirea asupra noastră a altor neamuri, de războiul cel dintre noi şi de toată rana cea aducătoare de moarte, Domnului să ne rugăm.
Doamne, miluieşte!

Natalia

Recomandare: Jurnal din Muntele Athos

O serie de 7 articole, o surpriză deosebită pentru mine:

Nu ştiu nimic. Jurnal de la Athos (prima zi)
Nu ştiu nimic. Jurnal de la Athos (a doua zi)
Nu ştiu nimic. Jurnal de la Athos (a treia zi)
Nu ştiu nimic. Jurnal de la Athos (a patra zi)
Nu ştiu nimic. Jurnal de la Athos (a cincea zi)
Nu ştiu nimic. Jurnal de la Athos (a şasea zi)
Nu ştiu nimic. Jurnal de la Athos (a şaptea zi)

"Se face priveghere, iar călugării se roagă pentru noi toţi. Sute de milioane de oameni care dorm sunt ţinuţi în viaţă de rugăciunile monahilor, care nu dorm. Aşa simt.

Abia acum încep să înţeleg. Ne-am trezi noi, oamenii lumii, în fiecare noapte, când e somnul mai dulce, să ne rugăm pentru semenii noştri? Să-i ţină Dumnezeu şi să-i ducă pe calea cea bună? Cât de des înălţăm slavă Preasfintei Fecioare? Nu ne-am ridica din pat noapte de noapte nici pentru o petrecere, darmite ca să priveghem, să ne rugăm, să batem mătănii…"



"L. îmi povesteşte că, odată, l-a întrebat pe părintele N. dacă l-a cunoscut pe un alt monah athonit. “Da, ne-am întâlnit de vreo două ori”, i-a zis. “Şi cum de-l mai ţineţi minte?”. “Păi îl pomenesc în rugăciunile mele. Îi pomenesc pe toţi cei pe care i-am întâlnit în viaţă”.

Unde suntem noi faţă de aceşti oameni? Câtă prăpastie e între o minte care caută să se răzbune sau să întindă capcane şi un suflet care se roagă pentru toţi cei pe care i-a întâlnit vreodată?"


"Ideea că de la masă e bine să pleci înainte să te saturi e confirmată aici: nimeni nu începe să mănânce până nu bate stareţul cu ciocănelul într-un mic obiect care ţingăleşte şi până nu se spune o rugăciune, dar toţi trebuie să se ridice când acelaşi părinte stareţ ţingăleşte finalul. Dacă e prânzul, sunt două feluri, însă pe al doilea nu apuci să-l termini decât dacă mănânci foarte repede. Cred că totul durează 12-15 minute. Nu-i nimic, mai mănânci mâine."


"De fapt, ăsta e firescul: dacă te rogi, dacă nu te gândeşti la rele, dacă urmezi un ritm de viaţă aşezat – rugăciune, masă, odihnă, muncă, masă, odihnă, muncă, rugăciune, masă, odihnă – şi iar şi iarăşi, tot aşa, noapte de noapte şi zi după zi, dacă sari imediat în ajutorul celuilalt sau, şi mai bine, te oferi fără să ţi-l ceară, dacă eşti atent la gândurile tale şi nu te laşi purtat de vise diurne şi nici de fantasme care n-au legătură cu mântuirea, atunci, dacă toate acestea te străduieşti să le respecţi şi să devină parte din tine, atunci coincidenţele nu mai sunt coincidenţe, bucuriile sunt daruri obişnuite, te linişteşti şi vrei binele tuturor."



"A propos de zâmbet, am descoperit mirat ce oameni veseli şi glumeţi sunt monahii; te-ai aştepta la încrâncenări şi sobrietăţi importante şi, când colo, ei se poartă ca nişte copii puşi pe şotii, păstrând mereu măsura justă între ironie şi afecţiune, controlând şi controlându-se să nu supere şi nici să nu (se) smintească. Aceasta ar trebui să ne fie şi nouă linia – puterea smereniei în viaţa duhovnicească şi un optimism surâzător, fără urmă de batjocură, în raporturile cu ceilalţi."



N.

marți, 29 iunie 2010

Rugăciunea către Sfântul Duh

În devenirea noastră suntem cu totul neputincioşi fără Dumnezeu. Dacă nu Îl chemăm pe Duhul Sfânt să cureţe, să lumineze, suntem în stare să trăim mult şi bine cu anumite patimi fără să ne dăm seama. Realizăm doar că e ceva, dar nu ştim ce...
O cale de descoperire a mizeriilor din noi este şi seminarul iertării. Făcut cu sinceritate ajută mult, mult. Şi nu pentru că ar fi nu ştiu ce metodă, ci pentru că tot demersul trebuie însoţit de rugăciune către Duhul Sfânt, Cel care luminează, curăţă, vindecă...
Eu am folosit rugăciunea către Sf. Duh a Sf. Simeon Noul Teolog. O pun şi aici, poate va mai folosi cuiva...


Rugăciune către Sfântul Duh a Sf. Simeon Noul Teolog

Natalia