miercuri, 21 aprilie 2010

Cartofi cu smântână de post


Am plecat de la reţeta Inei, dar pentru că aveam un alt fel de smântână vegetală am schimbat reţeta.
Am folosit:
Cartofii i-am curăţat şi i-am tăiat gen cartofi prăjiţi, dar mai mari. Ca să uşurez coacerea, i-am fiert puţin mai întâi, vreo 5 minute. Într-o cratiţă i-am amestecat apoi cu ceapa tăiată mărunt, vegeta de casă şi câteva linguri bune de smântână vegetală.
Pentru că Ina ne-a avertizat că vom avea mult de frecat la tava de aragaz am folosit un vas yena, în care am pus şi ceva ulei, ca să fiu sigură că nu se prinde :).
Am pus în cuptorul preîncălzit, până mi-a plăcut cât de rumeniţi sunt.

Am servit cu salată de leurdă.



Minunat!
Natalia

6 comentarii:

Andreea Tatiana spunea...

Mi-e foame!..iar leurda e super..imi place foarte mult si ciorba de leurda..e nemaipomenita! :)

Natalia spunea...

Şi mie :) Mai mai că aş face din nou! Iar leurda e într-adevăr extraordinară, iar noi avem marea binecuvântare de a o găsi... în grădină.

Alina spunea...

Cum este smantana vegetala? Nu am auzit, nu am mancat...

Eu mai iau leurda din padure, de la tara :)

Natalia spunea...

Alina, iertare, am uitat să pun linkul :). E o reţetă simplă, care a apărut în Apostolat acu vreo 2 numere. Am pus link acum.
Eu nu am văzut niciodată leurdă în pădure. Oare o fi crescând doar în anumite păduri,la şes de exemplu? (eu nu am fost decât în păduri de munte :) )

Alina - Caminul meu spunea...

Am vazut, foarte interesanta reteta. Cu siguranta am s-o incerc si eu :)

Da, leurda creste si la ses, numai ca indiferent de unde o culegem trebuie sa fim foarte atenti sa nu o confundam cu brandusa de toamna care este foarte toxica. Cred totusi ca brandusa nu miroase atat de puternic a usturoi, deci putina atentie ne poate salva de neplaceri.

Natalia spunea...

Ha ha, Alina, cred că am făcut acest lucru săptămâna trecută, prin muzeul satului din Sibiu. Am şi gustat-o chiar :). Ne-am prins însă că nu e leurdă, nu ştiam însă că e toxică, slavă Domnului că doar am gustat :).