Craciunul in familie

Iată că se apropie Crăciunul, prilej pentru mulţi dintre noi să petreacă, să mănânce şi să dăruiască multe cadouri. Mai are Naşterea Domnului o semnificaţie sufletească pentru noi? În numărul acesta rubrica „Pas în doi“ îşi extinde domeniul şi ne spune câte ceva despre cum să trăim această sărbătoare în familiile noastre ortodoxe, pentru ca să primim în suflete Bucuria Naşterii Domnului, dar să o transmitem şi copiilor noştri. Sfătuitor de suflet ne este un psiholog, Irina Constantinescu, mămică şi soţie fericită.

Dumnezeu se face Om pentru noi

În societatea noastră Crăciunul are un caracter aproape păgân, oamenii irosind foarte mult timp pentru a face cumpărături, uneori inutile, preocupându-se de haine, sau alte lucruri exterioare, grija pentru cele sufleteşti ajungând nesemnificativă. Abia dacă se mai gândesc la Naşterea Domnului Iisus Hristos, Mântuitorul lumii... Imaginea sfântă a lui Hristos a fost acoperită de chipul lui Moş Crăciun, caricatură a unuia dintre cei mai iubiţi Sfinţi ortodocşi – Sfântul Nicolae, Făcătorul de Minuni.
Această gândire seculară nu are nimic de-a face cu creştinismul. De aceea, să încercăm să ne îndreptăm atenţia către interiorul nostru, către suflet, şi să ne pregătim duhovniceşte pentru acest mare praznic, deoarece Naşterea Domnului aduce în inimile noastre, an după an, bucuria Răscumpărării noastre, bucurie mărturisită de Sf. Ioan Gură de Aur când glăsuieşte că "toate puterile îngereşti împreună cinstesc această sfântă prăznuire, contemplând Dumnezeirea pe pământ şi omul în ceruri. Cel mai presus de toate sălăşluieşte acum jos pe pământ pentru a noastră mântuire, pentru ca cel aflat jos să fie ridicat mai presus de toate, după harul îndumnezeitor." Şi în altă parte spune: " Îngerul s-a arătat păstorilor pentru că erau curaţi la inimă." Şi noi, dacă suntem curaţi la inimă, ne vom bucura de Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care S-a făcut om pentru a tămădui suferinţele robilor săi. "Toţi bucurându-se, voiesc să mă bucur şi eu... purtând în braţele mele pe Hristos din iesle. Pentru că aceasta îmi este nădejdea, aceasta îmi este viaţa, aceasta îmi este mântuirea... Şi purtându-L pe El mă nasc şi eu şi primind din puterea Lui darul grăirii, cânt şi eu împreună cu îngerii: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi cu păstorii cânt: pe pământ pace, între oameni bunăvoire!"

Cum să ne pregătim?
Sărbătoarea Naşterii trebuie pregătită cu ceva vreme înainte. Cum să facem acest lucru, cum să ne pregătim duhovniceşte, în special dacă avem şi copii?
Pentru orice creştin ortodox, pregătirea pentru Naşterea Domnului debutează încă din noiembrie, odată cu începerea postului. Postul Crăciunului este un “post al bucuriei” şi este destul de uşor de ţinut din punct de vedere alimentar, chiar şi de către copii. De aceea el poate deveni primul post al micuţilor noştri,cu sfatul şi binecuvântarea părintelui duhovnic. Este un timp potrivit pentru a ne ruga mai mult zilnic şi a merge mai des la biserică, mai ales că de-a lungul postului prăznuim foarte mulţi mari Sfinţi, cum ar fi Sf. Nicolae, Sf. Muceniţă Filofteia, Sf. Spiridon, sau Sf. Ignatie.
În aceasta perioadă putem găsi diverse prilejuri pentru a discuta cu copiii despre semnificaţia praznicului ce se apropie. De exemplu, atunci când aprindem candela în faţa icoanei Naşterii Domnului, putem deschide o discuţie despre personajele pe care le văd, putem căuta în Biblia istorisită pentru copii pasajele legate de acest eveniment ca să le citim împreună, sau putem învăţa cu ei troparul şi condacul Sărbătorii. De asemenea, pe piaţă au apărut diverse cărticele frumos ilustrate despre Naşterea Domnului, pe care le putem citi seara împreună cu ei.
Un moment important în timpul postului îl reprezintă Spovedania şi Împărtăşania. Este bine să-i luam pe cei mici cu noi la biserică atunci când ne spovedim, chiar dacă sunt micuţi, pentru ca aceste momente să fie un firesc al vieţii de familie, iar copilul să se familiarizeze cu ele. Faptul că familia se pregăteşte împreună cu bucurie pentru a lua Sfânta Împărtăşanie poate lăsa impresii de neşters pentru ei.
O data cu venirea sărbătorii Sfântului Nicolae, ne putem folosi de ocazie pentru a le explica copiilor cine este adevăratul Moş Crăciun. Este o perioadă bună să închidem televizorul şi să ne găsim timp pentru a sta mai mult timp cu cei mici - să învăţăm împreună colinde şi poezii cu specific religios, să colorăm imagini inspirate de Naşterea Domnului, sau să realizăm împreună decoraţii pentru Sărbătoarea care se apropie.

Cum să sărbătorim?
Una din tradiţiile de Crăciun iubite şi de adulţi, dar mai ales de copii, este împodobirea bradului. Un bun moment să facem acest lucru este în Ajun, înainte de a pleca cu toţii la biserică pentru a participa la Vecernie, ca să ne pregătim sufleteşte cum se cuvine pentru a doua zi. După Vecernie putem merge şi noi cu colinda pe la cei dragi.
Referitor la cadouri, este bine ca în acest moment al anului să dăruim nu doar celor dragi, ci şi celor aflaţi în nevoi, celor mai puţin binecuvântaţi decât noi. Putem dărui unei familii anume, sau Bisericii şi organizaţiilor de caritate care întreprind ceva în acest sens. Dacă nu dispunem de bani suficienţi, putem dărui din timpul sau din munca noastră pentru a-i bucura pe alţii (de exemplu, ne putem implica în organizarea unui Crăciun la o casă de bătrâni sau de copii orfani). Poate fi o tradiţie frumoasă ca de Crăciun să facem celor dragi cadouri cu specific religios, eventual confecţionate de noi.
Şi iată că, după osteneala postului, ajungem şi la bucuria prăznuirii. După ce participăm la Sfânta Liturghie ne putem bucura de gustoasele mâncăruri tradiţionale şi de prezenţa familiei, a prietenilor. Seara putem participa din nou la Vecernie, pentru că trebuie să serbăm această zi în primul rând duhovniceşte. Nu este un păcat să fii bucuros şi să sărbătoreşti, dar trebuie să fim cumpătaţi la mâncare şi băutură, să nu păcătuim prin excese. Să nu punem în centrul sărbătorii noastre mâncarea, cadourile sau bradul, ci să avem în inimă frumoasa cântare a Bisericii din această perioadă şi să-i urmăm îndemnul:

“Hristos se naşte, slăviţi-L
Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L
Hristos pe pământ, înălţaţi-vă
Cântaţi Domnului tot pământul
Şi cu bucurie lăudaţi-L popoare
Căci S-a preaslăvit!”

Irina Constantinescu, psiholog

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 11 - decembrie 2007