Vecernia iertarii la Schitul Darvari

Tocmai am aflat ca la Schitul Darvari se face randuiala iertarii, dupa Vecernia iertarii de maine, si m-am gandit sa va spun si voua, poate va este de folos celor care sunteti din Bucuresti si nu stiati o biserica unde se intampla acest obicei minunat.
Amanunte gasiti aici.

Natalia

PS Daca mai stiti voi si altele va rog sa le spuneti, ca sa iesim in intampinarea celor care nu stiu unde sa mearga. Multumesc!

Ultimul si cel mai important bagaj: Iertarea

Condiţia obligatorie pentru a intra în Post este Iertarea. „De nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre“, ne spune Evanghelia din Duminica Iertării, duminica de mâine.

Păcatul = dezbinare, ură, izolare
Împărăţia lui Dumnezeu = iubire, unitate, solidaritate

Portiţa prin care trecem de la păcat către Împărăţia lui Dumnezeu este IERTAREA, aşa cum spune părintele Schmemann:

A ierta este a pune între mine şi "vrăjmaşul" meu iertarea lui Dumnezeu însuşi. A ierta este depăşirea "punctului mort" in relaţiile umane şi raportarea lor la Hristos. Iertarea este "crăpătura" împărăţiei cereşti deschisă către această lume păcătoasă şi decăzută.

Să ne pregătim deci şi noi în aceste zile acest ultim „bagaj”, fără de care nu putem pleca în călătoria spre Înviere. Dacă simţiţi nevoia să aprofundaţi acest subiect, iată câteva lecturi şi audiţii folositoare:

Iertarea - începutul iubirii - Părintele Savatie Baştovoi



Despre iertare – o emisiune cu Maica Siluana Vlad




Concretizarea acestei lucrări a iertării se face la Vecernia Iertării, de mâine seară.

Vecernia iertării este slujită în seara Duminicii Iertării şi este prima slujbă din Postul Mare. Vecernia iertării respectă rânduiala Vecerniei duminicale pascale dar după prochimenul mare, clerul îşi schimbă hainele strălucitoare cu cele întunecate iar corul începe să folosească glasurile distinctive pascale. După Încheiere, comunitatea credincioşilor celebrează ritualul mişcător şi frumos al iertării reciproce.

Acest ritual se săvârşeşte încă la mănăstiri, dar şi la unele biserici parohiale (dacă nu găsiţi niciuna, haideţi la noi! :) ).
Faceţi tot posibilul să participaţi la această vecernie, ea este începutul Postului, atunci începe şi călătoria noastră.

Natalia

O veste minunata si o propunere pentru impreuna-calatori!

Ieri, exprimându-i părintelui meu tristeţea că ne-am adunat aşa de mulţi, dar uite că nu avem şi un preot cu noi, s-a oferit să călătorească şi el împreună cu noi! Tare mult m-am mai bucurat, pentru că puternică este rugăciunea şi binecuvântarea unui slujitor al Sfantului Altar!

Iar propunerea este ca la rugăciunea comună, de la ora 22 (ora României - pentru că avem şi călători de pe meleaguri mai îndepărtate), să îi pomenim şi pe ierarhii noştri; au şi ei, ca şi noi, mare nevoie de rugăciune în aceste vremuri... Am adăugat deci la începutul pomelnicului o scurtă pomenire, plecând de la formula din Sfânta Liturghie.
Sper că sunteţi gata cu bagajele, mâine seară plecăm!
Cu mare drag şi bucurie,

Natalia

Suflet langa suflet prin cantec - invitatie la spectacol

“Membrii Asociatiei IHTIS, tinerii cu dizabilitati fizice severe, organizeaza vineri 27 februarie, orele 18, Palatul Copiilor / sala mica – spectacolul folcloric caritabil „Suflet langa suflet prin cantec” - parte a Campaniei „350.000 euro = solidaritatea a 350.000 de oameni”, care are ca scop strangerea fondurilor necesare realizarii. Producator: Florin Racoci. INTRAREA LIBERA !!! ”

Detalii găsiţi aici.

Natalia

Invitaţie

Am discutat de curând cu un profesor drag de la facultatea de teologie din Sibiu. În contextul evocării vremurilor grele care vor urma, ne-a spus, printre altele, că Dumnezeu ne va lăsa pradă răutăţii şi războaielor, pentru că nu vede la noi pocăinţă. Doar pocăinţa poate schimba ceva, de aceea singura soluţie este metanoia - schimbarea vieţii şi a minţii noastre, rugăciunea şi postul.
Avem nevoie şi de o unitate în această lucrare: să ne rugăm împreună (în acest sens rugăciunea de la ora 22, propusă de Maica Siluana, despre care găsiţi detalii pe coloana din dreapta sus, este o idee minunată), să postim împreună.

Peste câteva zile începe Postul Mare şi, plecând de la ce v-am spus, vă fac din nou invitaţia de a călători împreună în acest post. Să postim împreună, să ne rugăm împreună şi unii pentru alţii.
Ca şi propuneri concrete, eu m-am gândit la:

• - să ţinem postul alimentar, care ne uşurează şi ne disciplinează trupul (pentru cei care au binecuvântare de la duhovnic să nu ţină partea alimentară, rămân multe alte feluri de post)
• - să înmulţim programul zilnic de rugăciune
• - să ne întâlnim cu toţii în rugăciune în fiecare seară, la ora 22 (detalii pe coloana din dreapta, sus, iar pomelnicul cu împreună călătorii pe coloana din stânga)
• - să reducem navigatul pe internet şi să îl înlocuim cu lecturarea de cărţi, care are altă aşezare şi fixare în suflet
• - să zâmbim mult, să iertăm, să întindem mâini de ajutor
• - să nu mai răspundem atunci când cineva ne greşeşte sau ne răneşte
• - să îl încredinţăm Domnului printr-o rugăciune şi să îl binecuvântăm pe fiecare om pe care ni-l trimite Dumnezeu, în fiecare zi.

Aştept şi propunerile voastre, aşa cum aştept şi să vă alăturaţi acestei împreună-călătoriri spre Înviere, printr-un comentariu sau mail sau oricum puteţi da de veste. Nu trebuie să aveţi blog, nu trebuie nimic, doar să îmi spuneţi numele, ca să alcătuim un pomelnic comun.
În rest, fiecare contribuie cu ce poate şi crede că este de folos, nimic nu este „obligatoriu” în afară de rugăciune, care este cea mai importantă.
Vă aştept cu mare drag,

Natalia

PS Codul html pentru banner este:

<a href=" http://daruindveidobandi.blogspot.com/search/label/Postul%20Mare"><img src=" http://i262.photobucket.com/albums/ii97/n_corlean/PostulMareblog.jpg "/></a>

[edit] Detalii despre rugăciunea de la ora 22 (ora României) găsiţi aici.

Noua ordine mondiala

Lansare oficială a blogului Slujirea preotesei

Pentru a deveni preot, viitorul slujitor al altarului trece printr-o şcoală care îl pregăteşte în acest sens. Nu există însă o şcoală pentru soţia preotului, deşi a fi preoteasă nu este doar un statut social, ci o misiune care cere foarte multă responsabilitate.

Blogul „Slujirea preotesei” a fost creat, cu binecuvântarea duhovnicilor noştri, pentru

- a ieşi în întâmpinarea celor care vor să ştie ce responsabilitate îşi asumă atunci când se căsătoresc cu un absolvent de teologie şi caută aceste informaţii în lumea învolburată a internetului,

- dar şi pentru cei care nu ştiu de ce criterii ar trebui să ţină seama atunci când îşi caută o soţie care să le devină sprijin în viitoarea slujire preoţească;

- şi, nu în ultimul rând, celor care sunt deja preotese şi vor să înainteze cu dăruire pe această cale a slujirii de care nu suntem vrednice, dar ne-a învrednicit Dumnezeu.


Aşa cum spune şi motto-ul blogului, nu este vorba despre un blog exclusivist. Preoteasa nu trebuie să fie cu nimic mai mult decât trebuie să fie orice femeie creştină. Ea este responsabilă în faţa Sfintei Treimi atât pentru propria familie, cât şi pentru orice atitudine sau faptă care îi influenţează pe cei care văd în ea fie un model de viaţă creştină, fie un argument pentru a păcătui, dacă noi îl oferim.

Dacă doriţi să ne sprijiniţi fie cu materiale despre acest subiect, fie cu opiniile şi părerile voastre despre ce aşteptaţi de la o preoteasă, vizitaţi Slujirea preotesei şi scrieţi-ne la adresa de mail afişată.

Domnul să binecuvânteze acest început şi să îl facă spre folos!

Preoteasa Eufemia
Preoteasa Veronica
Preoteasa Natalia

Sfantul din temnita

Astăzi se împlinesc 57 de ani de la plecarea la Domnul a mucenicului mărturisitor Valeriu Gafencu. La Sibiu va avea loc în această seară o slujbă de pomenire, urmată de o proiecţie a filmului "Viaţa mărturisitorului Valeriu Gafencu". Mai multe detalii găsiţi aici, iar o listă de linkuri a adunat Ramona, aici.



Marian Moise - Acatistul Sf Mucenic Valeriu Gafencu

Natalia

Duminica Fiului Risipitor

„Să auzim Scripturile Mântuitorului nostru, Care ne învaţă totdeauna cu glasul Său, despre cel ce a fost desfrânat şi în urmă iarăşi s-a înţelepţit; şi cu credinţă să urmăm pocăinţei celei bune a acestuia; şi, Celui ce ştie toate cele ascunse, cu inimă smerită să strigăm: Greşit-am Ţie, Părinte îndurate, şi nu suntem vrednici nici odinioară să ne chemăm fii ai Tăi, ca mai înainte; ci ca Cel ce eşti din fire iubitor de oameni, Tu primeşte-ne şi ne fă ca pe unul dintre argaţii Tăi.”

Triod, slujba Utreniei

Mai multe despre această duminică am scris anul trecut, aici.
Şi un cuvânt al părintelui Constantin Necula, de anul acesta, (chiar cu referire la moartea recentă a lui Marian Cozma), găsiţi aici.

Natalia

A-nceput de ieri sa cada...

o mare de fulgi. Acum a stat, dar priviti ce a rămas în urmă... Îmi aduc aminte de vremurile în care locuiam la oraş. Nu mi-a plăcut niciodată iarna.... Mizerie multă, "fleaşcă", frig... La ţară însă este altă iarnă. Alb curat şi pur, cu adevărat darul lui Dumnezeu:

Natalia

Un nou număr din Apostolat în Ţara Făgăraşului

Cu ajutorul Domnului, a apărut încă un număr din Apostolat în Ţara Făgăraşului, nr. 25. Câteva recomandări:

Cutiuţa cu surprize… - un editorial scris de părintele meu.

Postul mare, începutul unei noi vieţi – un articol despre treptele pregătitoare pentru Postul Mare, care va începe în curând, despre şcoala postului şi cum postim.

Liniştea din adâncuri sau De ce tace Dumnezeu – o metaforă a vieţii noastre, aşa cum este ea de multe ori.

Cuvinte veşnice – vă oferă un nou verset spre meditaţie şi reţinere.

„Faceţi tot ceea ce vă va spune el” – un interviu despre: de ce ne rugăm pentru conducători şi armată, cum se raportează creştinul la societatea în care trăieşte şi care este scopul vieţii lui.

Simbolul de credinţă (II) – partea a doua a explicării Crezului

Sfânta Xenia din Sankt Petersburg, sfânta smereniei – cea care răspunde grabnic rugăciunilor pentru familie şi cei apropiaţi.

Hipermarketul, fericire la pachet – despre manipularea la care suntem supuşi când ne facem cumpărăturile din marile complexe comerciale.

Părinţii buni alimentează corpul, părinţii inteligenţi alimentează personalitatea – continuarea (aşteptată de mai mulţi dintre voi) unui articol la care am primit multe comentarii şi aprecieri în numărul trecut. Sper ca şi partea a doua să fie la fel de folositoare.

Viaţa de familie şi televizorul – influenţele pe care le suportăm fără să ne dăm seama şi care ne afectează viaţa de familie.

Iosif cel bun – la pagina de copii: povestea lui Iosif şi a fraţilor săi, despre iertare şi cum se pot pregăti copiii pentru Învierea Domnului, cu planşe de colorat.

Azi mergem sau nu la biserică? – despre prezenţa noastră în general şi a copiilor în special la Sf. Liturghie.

Cu Dumnezeu în casă – rubrica de gospodărie creştină în care găsiţi de data aceasta informaţii despre importanţa calciului în organism şi ce alimente de post sunt bogate în calciu, o reţetă de post cu conopidă (bogată sursă de magneziu, calciu, potasiu şi vitaminele C şi B) şi câteva „trucuri” cu lămâie.

Natalia

in sfarsit... leapsa de la Mari

Am primit acu mai bine de o saptamana o leapsa de la Mari si am promis ca raspund, chiar daca va fi cu intarziere. Este pentru prima data cand dau curs unui asemenea joc virtual (nici nu stiam ce inseamna pana acu o vreme, desi se pare ca toata lumea stie... :) ), si raspund pentru ca nu demult chiar mi-am pus aceasta problema. In fine, intrebarea suna asa:
Care sunt lucrurile pe care nu ti-ai dori in veci sa le vezi la tine in casa (in materie de amenajari si decoratiuni interioare)?

Acu o vreme, vazand la altii o preocupare pentru stilul in care este amenajata casa, mi-am dat seama ca eu nu am si nu am avut astfel de ganduri... De ce? Pentru ca pur si simplu nu am avut ocazia vreodata sa imi pot amenaja casa dupa un stil si nici nu cred ca m-as pricepe sa fac asta. De cand ne-am casatorit, lucrurile noastre au fost "de căpătat", cum se spune. Un dulap de la ai mei, o canapea de la ai lui, un covor de la bunica mea, o biblioteca second hand s.a.m.d... Am incercat sa le potrivim cum ne-am priceput mai bine si atat. Iar cand a fost de cumparat, "ieftinul" a fost neaparat una din conditii, pe care am incercat sa o imbinam cu "cat de cat de calitate" si "cat de cat sa se potriveasca cu restul".
Pot spune insa ca exista lucruri pe care nu am vrut sa le iau de la parinti, ca:
- mult discutatele :) bibelouri
- mileurile sau
- vitrinele cu pahare si cesti
In rest ce sa zic, avem si mobila de pal, si parchet laminat, si perdele etc. :).

Am insa si eu un NU categoric la ceva (desigur in ceea ce priveste casa in care locuim, nu a altora), precum si un DA categoric la altceva.
NU - pentru tablouri (fie ele si religioase), sau fotografii pe pereti
DA - pentru icoane, care nu cred ca mi se vor parea vreodata "prea multe". Intotdeauna am gasit inca un loc pentru "fotografia" unui prieten drag. Iata si cateva dintre ele, incepand cu coltul de rugaciune:
si încheind cu coltul unde lucrez:

De curand, ajungand la subiectul "stilului" absent din casa noastra, o prietena draga mi-a spus ca avem o casa foarte calda si primitoare (si daca ar fi stiut ca nu stiu mi-ar fi spus mai demult :) ), ceea ce m-a bucurat foarte mult. Asa o simt si eu, in ciuda absentei unor idei clare de design si decoratiuni interioare. Si cred ca totul se datoreaza Domnului, Maicutei Lui si sfintilor dragi care ne inconjoara, privindu-ne mereu si deschizandu-ne "ferestre spre cer".

Natalia

Duminica Vamesului si a Fariseului

„Omul care face precum vameşul, este înălţat. Cel dintâi (fariseul) nu se poate vindeca, pentru că el nu poate vedea că este bolnav; cel de al doilea (vameşul) este bolnavul care se află pe calea vindecării, pentru că el şi-a recunoscut boala, s-a aşezat sub ascultarea Domnului şi a luat leacul.“

Sf. Nicolae Velimirovici

„Smerenia ne aşează în starea firească a existentei noastre. Ea nu este o virtute printre celelalte, care să se adauge la viaţa noastră duhovnicească, ci este o aşezare fundamentală a omului, care se vede în prezenţa lui Dumnezeu, îi recunoaşte atotputernicia, se uimeşte în faţa măreţiei Lui, apoi îşi vede micimea şi nemernicia sa şi recunoaşte smerit că tot ceea ce are şi însăşi existenţa lui, este un dar al negrăitei iubiri şi milostiviri dumnezeieşti, fără de care nu poate face nimic.

Inceputul înnoirii noastre nu se poate deci face altfel decat prin intrarea in randuială, prin smerenie. De aceea pregătirea pentru sfântul şi marele Post o incepem cu smerenia, ca să trăim în această vreme şi apoi cu ea să călătorim de-a lungul intregii vieţii acesteia, ştiind că numai călătorind pe cea mai bună cale vom avea odihna sufletelor noastre, in veacul de acum şi in vecii vecilor.“

Parintele Petroniu Tanase

"Să nu ne rugăm, fraţilor, ca fariseul, căci cel ce se inalţă pe sine se va smeri; ci să ne smerim inaintea lui Dumnezeu ca vameşul, prin postire, strigând: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi păcătoşii!".

O Duminică binecuvântată cu folos duhovnicesc vă doresc!

Natalia